1. [DEX '09] GUNGUNI vb. IV v. gânguri.
2. [MDA2] gunguni2 v vz grunguni
3. [MDA2] gunguni1 v vz gânguri
4. [CADE] GUNGUNI, GUNGURI GÎNGURI: Legănat își merge mersul în cîntările de pasări Ce îi gungură cu viersul (D.-ZAMF.).
5. [DEX '96] GUNGUNI vb. IV. v. gânguri.
6. [DLRLC] GUNGUNI vb. IV v. gînguri.
7. [DEX '09] GÂNGURI, gânguresc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. (Despre copiii mici) A scoate sunete disparate, încă nearticulate în cuvinte. 2. Intranz. (Despre porumbei și turturele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice speciei. [Var.: (2) gunguni, gunguri vb. IV] – Formație onomatopeică.
8. [DEX '09] GUNGURI vb. IV v. gânguri.
9. [MDA2] gangura v vz gânguri
10. [MDA2] gângura v vz gânguri
11. [MDA2] gânguri [At: CREANGĂ, A. 35 / V: ~ra, gongăi, gongăni, gongoni, gonguri, gungăni, gunguni, gungura, gun~ / Pzi: ~resc / E: fo] 1-2 vti (D. copiii mici) A scoate sunete disparate, nearticulate în vorbire. 3 vi (D. porumbei și turturele) A scoate sunetele caracteristice speciei.
12. [MDA2] gongăi vi vz gânguri
13. [MDA2] gongăni vi vz gânguri
14. [MDA2] gongoni v vz gânguri
15. [MDA2] gonguri v vz gânguri
16. [MDA2] grongăni v vz grunguni
17. [MDA2] grongoi v vz grunguni
18. [MDA2] gruguni v vz grunguni
19. [MDA2] grungăni v vz grunguni
20. [MDA2] grunguni vi [At: H I, 365 / V: (reg) grongăni[1], grongoi, gruguni, ~găni, ~ura, ~uri, gruni, gugăi2, gugui, guguli2, guguri, gungăni2, gunguni2, gungura2, gunguri2, gurgui, gurguni, gurlui, gurui / Pzi: 3 grungune și ~nește / E: fo] (Reg) 1 (D. porumbei) A scoate sunete caracteristice speciei. 2 (D. porci) A grohăi.
21. [MDA2] grungura v vz grunguni
22. [MDA2] grunguri v vz grunguni
23. [MDA2] gruni v vz grunguni
24. [MDA2] gugăi2 v vz grunguni
25. [MDA2] gugui v vz grunguni
26. [MDA2] guguli2 v vz grunguni
27. [MDA2] guguri v vz grunguni
28. [MDA2] gungăni2 v vz grunguni
29. [MDA2] gungăni1 v vz gânguri
30. [MDA2] gungura2 v vz grunguni
31. [MDA2] gungura1 v vz gânguri
32. [MDA2] gunguri1 v vz gânguri
33. [MDA2] gunguri2 v vz grunguni
34. [MDA2] gurgui v vz grunguni
35. [MDA2] gurguni v vz grunguni
36. [MDA2] gurlui1 v vz grunguni
37. [MDA2] gurui v vz grunguni
38. [CADE] GÎNGURI (-uresc) vb. tr. și intr. A scoate sunete abia articulate, vorb. de copiii cari nu știu încă vorbi: nici n’a început copilul să gîngurească bine (CAR.); mă alintam la sînu-i gîngurind (CRG.) [onom.].
39. [CADE] GONGĂNI, GONGONI (-nesc) vb. intr. = GÎNGURI.
40. [DEX '96] GUNGURI vb. IV. v. gânguri.
41. [DLRLC] GĂNGURI vb. IV v. gînguri.
42. [DLRLC] GÎNGURI, gînguresc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre copiii mici care încearcă să vorbească) A scoate sunete abia articulate. Un băiețel de doi ani se juca gîngurind vesel cu un pisoi bălțat, la picioarele patului, jos, pe pardoseala de lut umed. REBREANU, R. II 65. Pe urmă vin copiii... și cîtă mulțumire, cît farmec să auzi gîngurind în jurul tău. PĂUN-PINCIO, P. 95. ◊ (Prin metonimie) Cînd îți gîngurește glasul Vorbe să frămînte, Harfă nu-i, nici glas de înger Mai frumos să cînte. COȘBUC, P. II 270. ◊ Fig. Pîrîul Vodislavei, copil nepăsător, gîngurea povestea lui de munte. GALACTION, O. I 287. 2. (Despre porumbei și turturele) A scoate sunete caracteristice. Gînguri un porumbel sălbatic de pe o creangă. GALACTION, O. I 253. – Variante: gănguri (CREANGĂ, A. 35), gonguri (ISPIRESCU, la TDRG), gunguni (ODOBESCU, S. III 35), gunguri vb. IV, gungura (La TDRG) vb. I.
43. [DLRLC] GONGURI vb. IV v. gînguri.
44. [DLRLC] GUNGURA vb. I v. gînguri.
45. [DLRLC] GUNGURI vb. IV v. gînguri.
46. [Șăineanu, ed. VI] gângurì v. 1. a gângăvì, de copiii cei mici: mă alintam la sânu-i gângurind CR.; fig. cartea unde odată am gângurit CR.; 2. a curge încet: apa gângurește. [Onomatopee]. V. gungurì.
47. [Șăineanu, ed. VI] gongănì v. 1. a găngăni; 2. a gunguri. [Onomatopee].
48. [Șăineanu, ed. VI] gungurì v. se zice de vocea pruncului când începe a îngăna vorbe, cum și de porumbei. [Onomatopee: gu gu].
49. [Scriban] gîngurésc, V. gunguresc.
50. [Scriban] gîngurésc și -réz, V. gunguresc.
51. [Scriban] gungunésc și gungurésc v. intr. (imit. înrudit cu gînganie și a gîgîi). Se zice despre vocea copiilor în ainte de a putea vorbi și despre vocea porumbilor și turturelelor. – Și gînguresc, gîngurez și uguĭesc.
52. [DOOM 3] gânguri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gânguresc, 3 sg. gângurește, imperf. 1 gânguream; conj. prez. 1 sg. să gânguresc, 3 să gângurească
53. [DOOM 3] gurgui (vârf) s. n., pl. gurguie
54. [DOOM 3] gurlui (a ~) vb., ind. prez. 3 gurluie, imperf. 3 pl. gurluiau; conj. prez. 3 să gurluie
55. [DOOM 2] gânguri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gânguresc, imperf. 3 sg. gângurea; conj. prez. 3 să gângurească
56. [DAR] grunguni vb. IV (reg.) 1. (despre porumbei) a produce sunetul caracteristic speciei; a gânguri, a gunguri. 2. (despre porci) a grohăi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL