1. [DEX '09] GRUPULEȚ, grupulețe, s. n. Diminutiv al lui grup; grupușor. – Grup + suf. -uleț.
2. [MDA2] grupuleț sn [At: SAHIA, U. R. S. S. 41 / Pl: ~e / E: grup + -uleț] 1-8 (Șhp) Grup (1, 2, 6, 11) (restrâns).
3. [DLRLC] GRUPULEȚ, grupulețe, s. n. Diminutiv al lui grup. Nici un fel de fracțiuni și grupulețe nu pot fi admise în partidul revoluționar al proletariatului, avangardă a întregului popor. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 159. În parcuri, grupulețe de copii strîng frunze în coșulețe de sîrmă. SAHIA, U.R.S.S. 41.
4. [DOOM 3] grupuleț s. n., pl. grupulețe
5. [DOOM 2] grupuleț s. n., pl. grupulețe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL