1. [DEX '09] GROSIME, grosimi, s. f. Diametrul secțiunii transversale a unui corp cilindric; dimensiunea unui corp în sens orizontal, pe secțiune transversală; dimensiunea unui corp în sens vertical; distanța dintre fețele unui corp, unui strat. – Gros + suf. -ime.
2. [MDA2] grosime sf [At: MELIK, G. 1 / Pl: ~mi / E: gros + -ime] 1 Circumferință. 2 Diametrul secțiunii transversale a unui corp cilindric. 3 Dimensiunea unui corp în plan orizontal, pe secțiune transversală. 4 Dimensiunea unui corp în plan vertical. 5 Distanța dintre fețele unui corp, ale unui strat.
3. [CADE] GROSIME sf. 1 Dimensiunea a tot ce e gros, volum ¶ 2 Grosolănie, mojicie: greșalele ce va face țăranul cel gros, de va face de ~a lui, atunci mai puțin se va certa (PRV.-MB.).
4. [DEX '96] GROSIME, grosimi, s. f. Circumferință; diametrul secțiunii transversale a unui corp cilindric; dimensiunea unui corp în sens orizontal, pe secțiune transversală; dimensiunea unui corp în sens vertical; distanța dintre fețele unui corp, unui strat. – Gros + suf. -ime.
5. [DLRLC] GROSIME, grosimi, s. f. 1. Diametrul secțiunii transversale a unui corp de formă cilindrică. Grosimea unui trunchi. Grosimea unui arbore. 2. Dimensiunea cea mai mică a secțiunii transversale dreptunghiulare a unui corp. V. lățime. Grosimea unui zid. 3. Distanța cea mai mică dintre fețele unui strat. V. adîncime, înălțime. Grosimea unui strat de pămînt.
6. [Șăineanu, ed. VI] grosime f. volumul celui gros.
7. [Scriban] grosíme f. Calitatea de a fi gros.
8. [DOOM 3] grosime s. f., g.-d. art. grosimii; pl. grosimi
9. [DOOM 2] grosime s. f., g.-d. art. grosimii; pl. grosimi
10. [Argou] a-i lua (cuiva) grosimea expr. a bate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL