1. [DEX '09] GRINDEL, grindei, s. m. Pește mic, asemănător cu țiparul, de culoare verde-gălbuie, cu pete mari, negre; molan (Nemachilus barbatulus). – Din săs. grendel (= germ. Grundel).
2. [MDA2] grindel sm [At: H X, 68 / Pl: ~ei / E: ns cf grindei] Pește mic, din râurile de munte, înrudit cu țiparul, cu corp aproape cilindric, de culoare verde-gălbuie cu pete mari negre, pe spate și pe burtă fără solzi, în rest cu solzi foarte mici, cu șase mustăți pe buza de sus Si: (reg) grindeică, grindea, grindeiușă, grindeliță, moină, molan, molete, vârlan (Cobitis barbatula).
3. [CADE] GRINDEL sm. 🐟 Pește mic, cu corpul aproape cilindric, ca al țiparului, de culoare verde-gălbui cu pete mari negre; trăește în rîurile de munte; numit și „vîrlan”, „moină”, „molan” sau „molete” (Cobitis barbatula) (🖼 2470) [grindeiu].
4. [Șăineanu, ed. VI] grindel m. pește cu carnea foarte gustoasă (Cobitis barbatula). [Și grindeiușă: după corpul său lungăreț].
5. [Scriban] grindél m., pl. eĭ (sas. grendel, germ. grundling și grundel, de unde și litv. gruñdulas). Trans. Mold. Vîrlan. – Și grindéĭ (dedus din pl.).
6. [CADE] ❍ GRINDEA(UĂ) (pl. -dele) sf. 1 Băn. 🚜 = GRINDEIU ¶ 2 Maram. 🐟 = GRINDEL.
7. [CADE] GRINDEIU (pl. -eie) sn. 1 🚜 Partea plugului care leagă toate părțile acestuia cu jugul; e făcut din lemn, ca la plugurile cele vechi și la cele americane, sau din fier ori din oțel bătut: ce mai ~ de plug ai scoate din lemnul acesta (RET.); Cucură am făcut nouă, Dar s’a rupt ~ ’n două (IK.-BRS.). ¶ 2 Grindă mică orizontală, la diferite construcțiuni, în spec. la o spînzurătoare: un ~ de stejar stă prins în zid (NEGR.) ¶ 3 ⛓ Talpa războiului de țesut ¶ 4 🏚 Fusul de lemn al morii ¶ 5 Ceafa jugului ¶ 6 🐟 = GRINDEL [vsl. gredelĭ].
8. [Scriban] 1) grindéĭ m., pl. tot așa. Grindel.
9. [DOOM 3] grindel (pește) s. m., pl. grindei, art. grindeii
10. [DOOM 2] grindel (pește) s. m., pl. grindei, art. grindeii
11. [DOOM 3] grindei (obiect) s. n., pl. grindeie
12. [DRAM 2021] grindél, grindei, s.m. Pește mic, de culoare verde-gălbui, cu pete mari, negre (Orthris barbatus). ■ Specie frecventă în apele din Maram. – Din săs. grendel (= germ. Grundel „plevușcă”) (Scriban, DEX).
13. [DRAM 2015] grindel, grindei, s.m. – (zool.) Pește mic, de culoare verde-gălbui, cu pete mari, negre (Orthris barbatus). Preferă pâraiele de munte și de deal. Specie frecventă în apele din Maramureș (Ardelean, Bereș, 2000: 82). – Din săs. grendel (= germ. Grundel „plevușcă”) (Scriban, DEX).
14. [DRAM] grindel, -ei, s.m. – Specie de pește (Orthris barbatulus) frecvent în râurile din Maramureș. – Din săs. grendel (< germ. Grundel, Gründel).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL