Definiție și ce înseamnă gratificațiune

1. [MDA2] gratificațiune sf vz gratificație

2. [CADE] * GRATIFICAȚIUNE, GRATIFICAȚIE sf. Dar în bani acordat, în spec. unui funcționar, în afară de leafă, ca răsplată pentru anumite slujbe: mi se pare ca o gratificație, ca un dar la care n’aveam dreptul să m’aștept (VLAH.) [fr.].

3. [DN] GRATIFICAȚIUNE s.f. v. gratificație.

4. [Șăineanu, ed. VI] gratificați(un)e f. sumă de bani acordată în afară de leafă, ca recompensă pentru o lucrare suplimentară sau pentru un serviciu adus.

5. [Scriban] *gratificațiúne f. (lat. gratificátio, -ónis). Bacșiș, mare mulțămire, recompensă, răsplată: o gratificațiune de 5000 de francĭ. – Și -áție.

6. [DEX '09] GRATIFICAȚIE, gratificații, s. f. Sumă de bani ce se acordă unui angajat peste salariu (ca recompensă). – Din fr. gratification, lat. gratificatio.

7. [MDA2] gratificație sf [At: DL / Pl: ~ii / E: fr gratification, lat gratificatio] Recompensă bănească acordată unui angajat peste salariul obișnuit (la sfârșitul anului) pentru buna îndeplinire a sarcinilor de muncă.

8. [DEX '96] GRATIFICAȚIE, gratificații, s. f. Recompensă bănească ce se acordă unui angajat peste salariul obișnuit, de obicei la sfârșitul anului, pentru îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor de muncă. – Din fr. gratification, lat. gratificatio.

9. [DLRLC] GRATIFICAȚIE, gratificații, s. f. (În trecut) Recompensă în bani acordată unui funcționar sau unui angajat peste leafă.

10. [DN] GRATIFICAȚIE s.f. Răsplată bănească care se acordă peste salariu sau retribuție. [Gen. -iei, var. gratificațiune s.f. / cf. it. gratificazione, fr. gratification, germ. Gratifikation].

11. [MDN '00] GRATIFICAȚIE s. f. 1. retribuție suplimentară acordată de unele unități economice lucrătorilor care s-au distins în muncă. 2. (psihiatr.) obiect, gest, cuvânt destinat a satisface dorințele sau necesitățile bolnavului. (< fr. gratification, lat. gratificatio)

12. [DOOM 3] gratificație (desp. -ți-e) s. f., art. gratificația (desp. -ți-a), g.-d. art. gratificației; pl. gratificații, art. gratificațiile (desp. -ți-i-)

13. [DOOM 2] gratificație (-ți-e) s. f., art. gratificația (-ți-a), g.-d. art. gratificației; pl. gratificații, art. gratificațiile (-ți-i-)

14. [MDO] gratificație

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] Mencikof m. general și om de Stat rus (1789-1869). Sursă: DEX online […]
1. [DE] MENCIUS v. Meng Tzi. 2. [DE] MENG ZI (MENG-TZU, MENG KE), latinizat MENCIUS […]
[DE] MENCKEN [méŋkn], Henry Louis (1880-1956), editor., critic literar și eseist american. Editor de periodice, […]
[DE] MENDAÑA DE NEIRO, Álvaro de ~ (1541-1595), navigator și explorator spaniol. A întreprins o […]
[DE] MENDEL [méndəl], Gregor Johann (1822-1884), naturalist austriac. Considerat întemeietorul geneticii, a realizat primele experiențe […]
[DE] MENDELE MOIHER, Sforim (pseud. lui Șolom Iakov Abramovici) (1835-1917), scriitor evreu. A trăit în […]
[DE] MENDELEEV, Dmitri Ivanovici (1834-1907), chimist rus. Prof. la Institutul Tehnologic, apoi la Univ. Sankt-Petersburg. […]
1. [DE] MENDELSOHN [méndəlson], Alfred (1910-1966, n. București), compozitor român. Prof. univ. la București. Balete […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro