1. [DEX '09] GRĂPĂTURĂ, grăpături, s. f. (Rar) Grăpat. – Grăpa + suf. -ătură.
2. [MDA2] grăpătură sf [At: I. IONESCU, D. 197 / Pl: ~ri / E: grăpa + -tură] (Înv) Grăpare.
3. [DLRLC] GRĂPĂTURĂ, grăpături, s. f. Grăpat. Cei ce au vite trăgătoare... vor face trei pogoane de ogor și două pogoane arătură de a doua, semănătură și grăpătură cu grapele. SANDU-ALDEA, D. N. 214.
4. [DOOM 3] grăpătură (rar) s. f., g.-d. art. grăpăturii; pl. grăpături
5. [DOOM 2] grăpătură (rar) s. f., g.-d. art. grăpăturii; pl. grăpături
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL