1. [DEX '09] GRĂMĂDIRE, grămădiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) grămădi și rezultatul ei; îngrămădire. – V. grămădi.
2. [MDA2] grămădire sf [At: IORGA, L. I 274 / Pl: ~ri / E: grămădi] (Pop) 1-2 Îngrămădire (1-2). 3 (Înv; îlav) Cu ~ În număr mare.
3. [DLRLC] GRĂMĂDIRE s. f. v. îngrămădire.
4. [DEX '09] GRĂMĂDI, grămădesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) îngrămădi. – Din grămadă.
5. [DEX '09] ÎNGRĂMĂDI, îngrămădesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. ♦ A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. – În + grămădi.
6. [DEX '09] ÎNGRĂMĂDIRE, îngrămădiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngrămădi și rezultatul ei; înghesuială, grămadă, morman; grămădire. – V. îngrămădi.
7. [MDA2] grămădi vtr [At: COD. VOR. 96/1 / Pzi: ~desc / E: vsl грамадити] (Pop) 1-2 A (se) îngrămădi.
8. [MDA2] îngrămădi vtr [At: DA / Pzi: ~desc / E: în- + grămădi] 1-2 A (se) strânge la un loc în număr mare. 3-4 A (se) înghesui (2-3).
9. [MDA2] îngrămădire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: îngrămădi] 1 Adunare la un loc a unui număr mare de oameni. 2 Înghesuire (2). 3 Punere în dezordine într-un spațiu restrâns, împiedicând găsirea la nevoie. 4 Așezare în formă de grămadă.
10. [CADE] GRĂMĂDI, ÎNGRĂMĂDI (-ădesc) I. vb. tr. 1 A strînge la un loc, a face grămadă ¶ 2 A aduna ¶ 3 A înghesui, a îmbulzi. II. vb. refl. 1 A se strînge la un loc; a se aduna: lopata grămădeste și sapa rlsipește (PANN); prea mulți s’au îngramădit deodată pe capul meu (CRG.) ¶ 2 A se înghesui, a se îmbulzi: toți se îngrămidesc la ferestre... și privesc cu încordare (BR.-VN.) [sl.].
11. [DLRLC] GRĂMĂDI vb. IV v. îngrămădi.
12. [DLRLC] ÎNGRĂMĂDI, îngrămădesc, vb. IV. Tranz. 1. A strînge la un loc, a face grămadă; a aduna. I se spusese «tovarășe»... și cuvîntul cald, bun, îi năboise tot sîngele, i-l îngrămădise în inimă. CAMILAR, TEM. 122. Vîntul îngrămădea nori fumurii pe culmile rotunde. C. PETRESCU, S. 11. Blocuri de piatră, nisip, varniți, material pentru schele, stau toate îngrămădite împrejur. SP. POPESCU, M. G. 59. ◊ Refl. În această regiune, în care munții au încetat, cătunele se îngrămădesc și mai mult pe malul Oltului. BOGZA, C. O. 361. (Fig.) Pe zi ce merge se îngrămădesc dureri pe capul ei. IONESCU-RION, C. 72. 2. A înghesui, a îmbulzi. (Refl.) Printr-o mișcare instinctivă toți se îngrămădesc la provă. BART, S. M. 37. – Variantă: grămădi (SADOVEANU, O. VII 10, EMINESCU, O. I 54) vb. IV.
13. [DLRLC] ÎNGRĂMĂDIRE, îngrămădiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngrămădi și rezultatul ei; grămadă, morman. Pînă și pădurile erau o îngrămădire de cărbuni negri. CAMILAR, TEM. 191. Satele au încetat să mai fie o îngrămădire de materiale moarte, pentru a deveni adevărate ființe vii. BOGZA, C. O. 239. Deodată soarele fu înghițit de uriașele îngrămădiri de nouri, și lumina scăzu brusc. SADOVEANU, O. III 75. – Variantă: grămădire (V. ROM. decembrie 1951, 203) s. f.
14. [Șăineanu, ed. VI] grămădì v. a face grămadă, a strânge la un loc.
15. [Șăineanu, ed. VI] îngrămădì v. a se strânge grămadă.
16. [Scriban] grămădésc și îngr- v. tr. (vsl. gramaditi). Fac grămadă. Îndes, acumulez. Împing, strîng din toate părțile: a grămădi dușmaniĭ în cît să nu se maĭ poată mișca. V. refl. Mă acumulez. Mă îndes, năpădesc: găinele se grămădeaŭ la mîncare. V. agrămădesc și agestesc.
17. [Scriban] îngrămădésc, V. grămădesc.
18. [DOOM 3] grămădire s. f., g.-d. art. grămădirii; pl. grămădiri
19. [DOOM 2] grămădire s. f., g.-d. art. grămădirii; pl. grămădiri
20. [DOOM 3] grămădi (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grămădesc, 3 sg. grămădește, imperf. 1 grămădeam; conj. prez. 1 sg. să grămădesc, 3 să grămădească
21. [DOOM 3] îngrămădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrămădesc, 3 sg. îngrămădește, imperf. 1 îngrămădeam; conj. prez. 1 sg. să îngrămădesc, 3 să îngrămădească
22. [DOOM 3] îngrămădire s. f., g.-d. art. îngrămădirii; pl. îngrămădiri
23. [DOOM 2] grămădi (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grămădesc, imperf. 3 sg. grămădea; conj. prez. 3 să grămădească
24. [DOOM 2] îngrămădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrămădesc, imperf. 3 sg. îngrămădea; conj. prez. 3 să îngrămădească
25. [DOOM 2] îngrămădire s. f., g.-d. art. îngrămădirii; pl. îngrămădiri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL