1. [DEX '09] GLOSOLALIE s. f. (Med.) Limbaj neinteligibil în unele boli mintale, alcătuit din silabe și cuvinte fără sens. – Din fr. glossolalie.
2. [MDA2] glosolalie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr glossolalie] Limbaj personal neinteligibil (al unor bolnavi) alcătuit din silabe și cuvinte fără sens.
3. [DEX '96] GLOSOLALIE s. f. (Med.) Limbaj neinteligibil al unor bolnavi, alcătuit din silabe și cuvinte fără sens. – Din fr. glossolalie.
4. [DN] GLOSOLALIE s.f. Limbaj personal neinteligibil (al unor bolnavi) alcătuit din silabe și cuvinte fără sens. [Gen. -iei. / < fr. glossolalie, cf. gr. glossa – limbă, lalein – a vorbi].
5. [MDN '00] GLOSOLALIE s. f. limbaj neinteligibil în unele boli mintale, alcătuit din silabe și cuvinte fără sens. (< fr. glossolalie)
6. [DTL] GLOSOLALIE s. f. (< fr. glossolalie, cf. gr. glossa – limbă, lalein – a vorbi): 1. limbaj personal neinteligibil (al unor bolnavi), alcătuit din silabe și cuvinte fără sens. 2. fenomen paranormal, prin care un individ se poate exprima într-una sau în mai multe limbi străine, fără ca să le fi cunoscut anterior.
7. [DETS] GLOSO- „limbă, vorbire”. ◊ gr. glossa „limbă” > fr. glosso-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. gloso-. □ ~cel (v. -cel2), s. n., hernie a limbii; ~dinamometru (v. dinamo-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea forței contractile a mușchilor limbii; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze în formă de limbă; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de a vorbi; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul gloselor; ~id (v. -id), adj., în formă de limbă; ~lalie (v. -lalie), s. f., vorbire neinteligibilă formată din silabe și cuvinte fără sens, întîlnită la unii alienați; ~liză (v. -liză), s. f., paralizie a limbii; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplină medicală care studiază fiziologia și patologia limbii. 2. Totalitatea termenilor tehnici dintr-o disciplină; ~manie (v. -manie), s. f., 1. Tulburare obsesivă constînd în preocuparea permanentă a unor bolnavi de a-și autoexamina limba. 2. Sindrom întîlnit la unii alienați mintali, constînd în introducerea continuă de termeni inventați și de jocuri verbale în vorbire, făcînd-o ininteligibilă; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile limbii; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a limbii diforme sau distruse; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie a limbii; ~pteris (v. -pteris), s. m., gen de ferigă fosilă din ordinul filicalelor, caracteristică pentru flora permiană, avînd frunze mari ligulate sau lanceolate; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere patologică a limbii în faringe; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură a limbii; ~tomie (v. -tomie), s. f., amputație chirurgicală a limbii.
8. [D.Religios] glosolalie, glosolalii s. f. 1. Vorbire în limbi. 2. Termen specific în teologie, reprezentând harisma pe care, în ziua Cincizecimii, apostolii și cei prezenți au primit-o de la Duhul Sfânt pentru a putea vorbi în alte limbi, necunoscute de ei până atunci, în vederea propovăduirii noii învățături a lui Hristos. – Din fr. glosolalie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL