1. [MDA2] giulgiui vt [At: ALECSANDRI, P. II, 298 / Pzi: ~esc / E: giulgiu] (Îvr; numai la Alecsandri) A înveli cu un giulgiu.
2. [CADE] GIULGIUI (-uesc) vb. tr. A acoperi cu un giulgiu, cu un val: Luna giulgiuește cu alba ei zăpadă (ALECS.).
3. [Șăineanu, ed. VI] giulgiuì v. 1. a acoperi cu un giulgiu; 2. fig. a înveli: (fiare) ce luna giulgiuește cu dalba ei zăpadă AL.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL