1. [DEX '09] GÂTLAN, -Ă, gâtlane, s. n., adj. 1. S. n. (Înv. și reg.) Gât (1). 2. Adj. (În sintagma) Prună gâtlană (și substantivat, f.) = varietate de prune alungite la unul dintre capete; prună cu gât. – Gâlt (înv. „gât” < sl.) + suf. -an.
2. [MDA2] gâtlan [At: M. COSTIN, ap. GCR 1, 206/22 / V: (îvr) gâltan, (reg) ~lean / Pl: ~i, ~e / E: pbl gâlt + -an] 1 sn (Înv) Gâtlej. 2 sn (Pop) Faringe. 3 sm (Om; reg) Cocostârc. 4-5 sf, a (D. fructe) (Varietate) alungită la unul dintre capete. 6 sf (Bot; îc) ~ne-galbene Crin galben.
3. [DEX '96] GÂTLAN, -Ă, gâtlane, s. n., adj. 1. S. n. (înv. și reg.) Gât (1). 2. Adj. (în sintagma) Prună gâtlană (și substantivat, f.) = varietate de prune alungite la unul din capete; prună cu gât. – Gâlt (înv. „gât” < sl.) + suf. -an.
4. [MDA2] gâltan, ~ă smf, sn, a vz gâtlan
5. [MDA2] gâltean sm vz gâtlan
6. [MDA2] gâtlean sn vz gâtlan
7. [CADE] ❍ GÎLTAN – GÎTLAN.
8. [CADE] ❍ GÎRLAN = GÎTLAN.
9. [CADE] ‡ GÎRTAN sbst. 🫀 = GÎTLAN1: au început zmăul cu șapte capete, turcul... cu larg și nesăturat ~ a înghiți (CANT.).
10. [CADE] GÎTLAN2 sm. Mold. Bucov. 🐦 = BÎTLAN 1.
11. [CADE] GÎTLAN1 (pl. -ne) sn. 🫀 Gîtlej: spre a avea multă miere de la albine, este bine a le lăsa să iasă... printr’un ~ de lup (MAR.) [vsl. *glŭtanŭ].
12. [DLRLC] GÎTLAN, gîtlane, s. n. (Transilv., Mold.) Gît. Arare un dropioi deosebit de mare înălța gîtlanul și privea spre turmă. SADOVEANU, O. A. II 223.
13. [Șăineanu, ed. VI] gătlan n. gâtlejul păsărilor și fiarelor. [Și gâltan = slav. GLŬTANŬ (v. gât)].
14. [DOOM 3] !gâtlan1 (desp. gâ-tlan) adj. m. (prun ~), pl. gâtlani; f. gâtlană (prună ~), pl. gâtlane
15. [DOOM 3] gâtlan2 (înv., reg.) (desp. gâ-tlan) s. n., pl. gâtlane
16. [DOOM 2] gâtlan (înv., reg.) (gâ-tlan) s. n., pl. gâtlane
17. [DRAM 2021] gâtlán, s.n. v. gâltan.
18. [DRAM 2015] gâtlan, s.n. – v. gâltan („gât”).
19. [DRAM 2015] gâltan, gâltanuri, gâltane, (gâtlan, gătlan), s.n. – (anat.) 1. Esofag, gât. 2. „Mărul lui Adam”; poama lui Adam (Ieud), nodul de la grumaz (Petrova), ciontu’ grumazului (Vad), (ALRRM, 1969: 96): „Iar unu’ mai hoțoman / Haț! găina de gâltan” (Bilțiu, 1990: 60). ♦ (onom.) Gâltan, nume de familie (12 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Var. a lui gâtlan, din gâlt „gât, gâtlej” (< sl. glǔtanu) + suf. -an (MDA); din sl. glǔtanu (Șăineanu).
20. [DRAM] gâltan, -uri, -e, s.n. – (anat.) 1. Esofag, gât. 2. „Mărul lui Adam”; poama lui Adam (Ieud), nodul de la grumaz (Petrova), ciontu’ grumazului (Vad), (ALR 1969: 96): „Iar unu mai hoțoman / Haț! găina de gâltan” (Bilțiu 1990: 60). – Gâlt „gât, gâtlej” + -an (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL