1. [DEX '09] GIRATORIU, -IE, giratorii, adj. (Despre o mișcare) De rotație, circular. ◊ Sens giratoriu = sens de circulație la o intersecție, într-o piață etc., potrivit căruia un vehicul este obligat să facă o rotație de la dreapta la stânga.[1] – Din fr. giratoire.
2. [MDA2] giratoriu, ~ie a [At: DN / Pl: ~ii / E: fr giratoire] 1 (D. o mișcare) Circular. 2 (Îs) Sens ~ Sens de circulație la o intersecție, într-o piață etc. conform căruia un vehicul este obligat să facă o rotație de la dreapta la stânga.
3. [DEX '96] GIRATORIU, -IE, giratorii, adj. (Despre o mișcare) De rotație, circular. ◊ Sens giratoriu = sens de circulație la o intersecție, într-o piață etc., potrivit căruia un vehicul este obligat să facă o rotație de la dreapta la stânga. – Din fr. giratoire.
4. [DN] GIRATORIU, -IE adj. (Despre o mișcare etc.) De rotație, circular. ◊ Sens giratoriu = v. sens (3) [în DN]. [Pron. -riu. / cf. fr. giratoire].
5. [MDN '00] GIRATORIU, -IE adj. (despre o mișcare etc.) de rotație, circular. ♦ sens ~ = sens obligatoriu pentru autovehicule în jurul unui rond la o intersecție, într-o piață etc. (< fr. giratoire)
6. [Scriban] *giratóriŭ, -ie adj. (d. it. girare, a se învîrti. V. girez). De învîrtire: cicloniĭ îs animațĭ de o mișcare giratorie.
7. [DOOM 3] giratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. giratorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. giratorii
8. [DOOM 2] giratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. giratorie (-ri-e); pl. m. și f. giratorii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL