1. [DEX '09] GÂLCEVITOR, -OARE, gâlcevitori, -oare, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) certăreț. – Gâlcevi + suf. -tor.
2. [MDA2] gâlcevitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 141/2 / V: (înv) ~civ~ / Pl: ~i, ~oare[1] / E: gâlcevi + -tor] (Pop) 1-2 a, smf Certăreț (1-2). 3 a (Uneori d. lucruri sau caracteristici) Care provoacă învrăjbire.
3. [Șăineanu, ed. VI] gâlcevitor a. și m. care caută gâlceavă.
4. [MDA2] gâlcivitor, ~oare a, smf vz gâlcevitor
5. [CADE] GÎLCEVITOR adj. verb. și sm. GÎLCEVI. Care caută mereu gîlceavă: cîinii sînt gîlcevitori, iară eu din fire întărîtor de gîlceavă (ȚICH.).
6. [DLRLC] GÎLCEVITOR, -OARE, gîlcevitori, -oare, adj. Iubitor de gîlceavă, pornit pe gîlceavă, certăreț. Surorile erau gîlcevitoare și-i numărau gologanii... și-l luau de scurt cînd îl cinsteau oamenii la cîrciumă. PAS, Z. I 225.
7. [Scriban] gîlcevitór, -oáre adj. Care se tot gîlcevește, sfădăĭos.
8. [DOOM 3] gâlcevitor (înv., pop.) adj. m., s. m., pl. gâlcevitori; adj. f., s. f. sg. și pl. gâlcevitoare
9. [DOOM 2] gâlcevitor (înv., pop.) adj. m., s. m., pl. gâlcevitori; adj. f., s. f. sg. și pl. gâlcevitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL