1. [MDA2] geronto- [At: DN3 / V: (rar) ger- / E: fr géronto-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Bătrân. 2 Bătrânețe.
2. [DN] GERONTO- Element de compunere savantă cu semnificația „bătrîn”, „bătrînețe”. [Var. ger-. / < fr. géronto-, cf. gr. geron, gerontos – bătrîn].
3. [MDN '00] GERONT(O)- / GERI(O)-, -GERIE / GERO- elem. „bătrân, bătrânețe”. (< fr. géront/o/-, géri/o/-, -gérie, géro-, cf. gr. geron, -tos)
4. [MDA2] ger3- vz geronto-
5. [MDA2] geri- vz gero-
6. [MDA2] gero-1 [At: DN3 / V: geri- / E: fr géro-, it gero- cf gr νέρων] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Bătrân. 2 Bătrânesc. 3 Vechi. 4 De bătrânețe.
7. [DN] GER1- v. geronto-.
8. [DN] GERI- v. gero1-.
9. [DN] GERO1- Element prim de compunere savantă cu semnificația „bătrîn”, „bătrînesc”, „vechi”; „(de) bătrînețe”. [Var. geri-. / < it. gero-, fr. géro-, cf. gr. geron – bătrîn].
10. [MDN '00] -GERIE elem. geront(o)-.
11. [MDN '00] GERI(O)- elem. geront(o)-.
12. [MDN '00] GERO- elem. geront(o)-.
13. [DETS] GERONTO- „bătrîn, bătrînețe, îmbătrînire”. ◊ gr. geron, ontos „bătrîn” > fr. géronto-, germ. id, engl. id., it. id. > rom. geronto-. □ ~crație (v. -crație), s. f., sistem de guvernare în care puterea aparține bătrînilor; ~ecologie (v. eco-1 v. -logie1), s. f., disciplină care studiază relațiile dintre factorii de mediu și procesele de îmbătrînire; sin. gerontologie ecologică; ~fil (v. -fil1), s. m. și f., persoană care prezintă gerontofilie; ~filie (v. -filie1), s. f., perversiune constînd în atracția sexuală față de bătrîni; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care suferă de gerontofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., repulsie patologică față de persoanele în vîrstă; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în gerontologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază bătrînețea sub diversele sale aspecte biologice, psihologice, morfologice etc.; ~mimetic (v. -mimetic), adj., (despre un anumit caracter) care imită starea de bătrînețe; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., transformare morfologică datorată îmbătrînirii organismului; ~psihiatrie (v. psih/o-, v. -iatrie), s. f., geropsihiatrie*; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază modificările psihice concomitente îmbătrînirii cronologice.
14. [DETS] GER-, v. GERO-. □ ~iatrie (v. -iatrie), s. f., disciplină care studiază bolile bătrîneții; ~iatru (v. -iatru), s. m. și f., specialist în geriatrie.
15. [DETS] -GERIE „bătrînețe, îmbătrînire”. ◊ gr. geraios „bătrîn” > fr. -gérie, germ. id., it. -geria, engl. id. > rom. -gerie.
16. [DETS] GERO- „bătrîn, bătrînețe, senilitate, senescență”. ◊ gr. geron „bătrîn” > fr. géro-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. gero-. □ ~dermie (v. -dermie), s. f., modificare patologică regresivă a țesutului epidermic la bătrîni; ~psihiatrie (v. psih/o-, v. -iatrie), s. f., studiu al tulburărilor mintale survenite la bătrînețe; sin. gerontopsihiatrie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL