1. [DEX '09] GEPID, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. pl. Persoană care făcea parte dintr-o populație germanică originară din Scandinavia, care, în sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.
2. [MDA2] gepid, ~ă [At: DA ms / Pl: ~izi, ~e / E: ger Gepiden] 1 sm (Lpl) Popor germanic (12), originar din Scandinavia, care, în Evul Mediu, s-a stabilit temporar și în Dacia. 2-3 smf, a (Persoană) care aparține gepizilor (1). 4 a Care provine de la gepizi (1).
3. [CADE] * GEPID 👉 P. IST.
4. [DLRLC] GEPID, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. Persoană aparținînd unui trib germanic din prima perioadă a evului mediu, stabilit, temporar, și în Dacia.
5. [DLRM] GEPID, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. V. gepizi.
6. [DEX '96] GEPIZI s. m. pl. Populație germanică originară din Scandinavia, care, prin sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.
7. [Șăineanu, ed. VI] Gepizi m. pl. popor gotic venit dela gura Vistulei, așezat în regiunea Tisei, Mureșului și Crișului, unde stăpâniră până la 567, când fură exterminați de Lombarzi.
8. [DOOM 3] gepid adj. m., s. m., pl. gepizi; adj. f., s. f. gepidă, pl. gepide
9. [DOOM 2] gepid adj. m., s. m., pl. gepizi; adj. f., s. f. gepidă, pl. gepide
10. [DE] GEPÍZI (< fr., lat.) s. m. pl. Populație de neam germanic, care, migrând dinspre NE Europei, s-a așezat în sec. 3 în N și V Daciei, precum și în Panonia; după înfrângerea lor de către longobarzi și avari (567), nu mai sunt menționați în istorie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL