1. [DN] GEOTECTONICĂ s.f. Disciplină care studiază structura scoarței Pămîntului. [Cf. germ. Geotektonik, fr. géotectonique].
2. [DEX '09] GEOTECTONIC, -Ă, geotectonici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a geologiei care studiază structura scoarței terestre și cauzele mișcărilor și deformărilor pe care le suferă aceasta; tectonică. 2. Adj. Care aparține geotectonicii (1), privitor la geotectonică. [Pr.: ge-o-] – Din rus. gheotektonika. Cf. germ. Geotektonik.
3. [MDA2] geotectonic, ~ă [At: LTR / P: ge-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: rs геотектоника] 1 sf Ramură a geologiei (1) care studiază structura scoarței terestre și cauzele mișcărilor și deformărilor pe care le suferă aceasta Si: tectonică. 2 a Care aparține geotectonicii (1). 3 a Privitor la geotectonică (1). 4 a Specific geotectonicii (1). 5 a Care provine de la geotectonică (1). 6 a De geotectonică (1).
4. [DN] GEOTECTONIC, -Ă adj. Referitor la geotectonică. [Cf. germ. geotektonisch].
5. [MDN '00] GEOTECTONIC, -Ă I adj. referitor la geotectonică. II. s. f. disciplină care studiază structura scoarței terestre. (< germ. geotektonisch, /II/ germ. Geotektonik, rus. gheotektonika)
6. [DOOM 3] geotectonică (desp. ge-o-) s. f., g.-d. art. geotectonicii
7. [DOOM 2] geotectonică (ge-o-) s. f., g.-d. art. geotectonicii
8. [DOOM 3] geotectonic (desp. ge-o-) adj. m., pl. geotectonici; f. geotectonică, pl. geotectonice
9. [DOOM 2] geotectonic (ge-o-) adj. m., pl. geotectonici; f. geotectonică, pl. geotectonice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL