1. [DEX '09] GENȚIANACEE, gențianacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă (alpină); (și la sg.) plantă din această familie. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. gentianacée.
2. [MDA2] gențianacee sf [At: LTR2 / P: ~ți-a~ / Pl: ~ / E: fr gentianacées] 1 (Lpl) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă. 2 (Șls) Plantă din familia gențianacee (1).
3. [DEX '96] GENȚIANACEE, gențianacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet, răspândite mai ales în zona muntoasă (alpină); (și la sg.) plantă din această familie. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. gentianacées.
4. [DN] GENȚIANACEE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, anuale sau perene, cu flori cu corolă gamopetală, cuprinzînd multe specii ornamentale; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ți-a-na-ce-e, sg. invar. / < fr. gentianacées].
5. [MDN '00] GENȚIANACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate erbacee, anuale sau perene, cu flori solitare sau grupate în raceme și cu corolă gamopetală: gențiana. (< fr. gentianacées)
6. [DOOM 3] gențianacee (desp. -ți-a-) s. f., art. gențianaceea, g.-d. art. gențianaceei; pl. gențianacee
7. [DOOM 2] !gențianacee (-ți-a-) s. f., art. gențianaceea, g.-d. art. gențianaceei; pl. gențianacee
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL