1. [DEX '09] GENERALIZAT, -Ă, generalizați, -te, adj. Căruia i s-a dat un caracter de generalitate, care a devenit general2. – V. generaliza.
2. [MDA2] generalizat, ~ă a [At: CULIANU, A. 142 / Pl: ~ați, ~e / E: generaliza] 1 Căruia i s-a dat un caracter de generalitate. 2 Care a devenit general2.
3. [DLRLC] GENERALIZAT, -Ă, generalizați, -te, adj. Care a devenit general; căruia i s-a dat un caracter de generalitate. Măsuri generalizate.
4. [DEX '09] GENERALIZA, generalizez, vb. I. 1. Tranz. A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situații particulare care au unele trăsături comune; a extinde mintal însușirile comune unui grup de obiecte sau de fenomene asupra tuturor obiectelor și fenomenelor din clasa respectivă. 2. Tranz. și refl. A face să fie sau a deveni general2; a (se) extinde sfera de aplicare. ♦ Refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organ sau organism. ♦ Tranz. A considera (de obicei fără temei) o întâmplare, o situație ca fiind generală. – Din fr. généraliser.
5. [MDA2] generaliza [At: GHEREA, ST. CR. III, 393 / Pzi: ~zez / E: fr généraliser] 1-2 vtr A face să fie sau a deveni general2. 3 vt A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situații particulare care au unele trăsături comune. 4 vt A extinde mintal însușirile comune unui grup de obiecte sau fenomene asupra tuturor obiectelor și fenomenelor din clasa respectivă. 5-6 vtr A (se) extinde sfera de aplicare. 7 vr (D. boli) A se extinde în întregul organ sau organism. 8 vt A considera (de obicei fără temei) o întâmplare, o situație ca fiind generală.
6. [CADE] * GENERALIZA (-izez) I. vb. tr. A face comun, general, a da o mai mare întindere, a împrăștia, a lăți cît mai mult: ~o idee, un obiceiu, o formulă algebrică. II. vb. refl. A deveni comun, general, a se lăți [fr.].
7. [DLRLC] GENERALIZA, generalizez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la o lege, un principiu etc.) A concentra, a da o formulare sau o expresie sintetică, generală. V. sintetiza. Poezia... generalizează în mod special lumea emoțiilor. SAHIA, U.R.S.S. 171. Poetul generalizează prevederile sale subiective. GHEREA, ST. CR. III 393. 2. A face să fie general, a extinde sfera de aplicare la cazuri similare. Noua metodă a fost generalizată în toată uzina. ♦ Absol. A considera o întîmplare, o situație ca generală. Întotdeauna vii tîrziu! – De ce generalizezi?
8. [DN] GENERALIZA vb. I. tr. 1. A da o formulare sau o expresie sintetică, generală; (fil.) a efectua procesul logic de trecere de la singular sau particular la general. 2. A aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. ♦ refl. (Despre boli) A se extinde în întregul organism. [Cf. fr. généraliser, it. generalizzare].
9. [MDN '00] GENERALIZA vb. I. tr. 1. a da o formulare sintetică, generală; (log.) a efectua procesul de generalizare. 2. a aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemănătoare; a lărgi, a mări sfera de aplicare. II. refl. (despre boli) a se extinde în întregul organism. (< fr. généraliser)
10. [Șăineanu, ed. VI] generalizà v. 1. a face general, a da mai multă întindere; 2. a deveni comun la mulți.
11. [Scriban] *generalizéz v. tr. (d. general; fr. généraliser). Fac general un lucru, întind peste tot: a generaliza o deciziune. V. refl. Această modă s’a generalizat.
12. [DOOM 3] generaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. generalizez, 3 generalizează; conj. prez. 1 sg. să generalizez, 3 să generalizeze
13. [DOOM 2] generaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 generalizează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL