1. [DEX '09] GEAMANTAN, geamantane, s. n. Cufăr portabil din piele, carton, material plastic etc., în care se pun lucrurile necesare pentru călătorie; valiză. [Var.: (reg.) geamandan s. n.] – Din tc. camadan, ngr. tzamandáni.
2. [MDA2] geamantan sn [At: ALECSANDRI, T. 114 / V: (reg) ~ndan, gem~, gemandan / Pl: ~e / E: tc ğamandan, cf ngr τζαμανδανυ] Cufăr portabil din piele, carton, material plastic etc., în care se pun lucrurile necesare pentru călătorie Si: valiză.
3. [CADE] GEAMANTAN, Mold. GEAMANDAN (pl. -ne) sn. Sac de piele sau de pînză, cutie îmbrăcată cu piele sau pînză, în care se pun lucrurile (în spec. de îmbrăcăminte) ce se iau în călătorie (🖼 2328): scotoci prin trăsură și prin geamantan (I.-GH.); o trăsură... încărcată cu geamandane, trase la scară (GN.) [tc. ğamadan].
4. [DLRLC] GEAMANTAN, geamantane, s. n. Cufăr portabil (de carton presat, de piele, de fibră Vulcan sau de pînză), în care se pun lucrurile necesare pentru călătorie; valiză. Singura lui avere, pe care o așezase într-un colț de odăiță săracă, era un geamantan. SADOVEANU, E. 132. Rămîi sănătoasă, cucoană, Că-mi iau geamantanul și plec! TOPÎRCEANU, B. 61. Începe a-mi scotoci prin trăsură și prin geamantan. GHICA, S. A. 98. – Variantă: (Mold.) geamandan (ALECSANDRI, T. I 371) s. n.
5. [Șăineanu, ed. VI] geamantan n. sac de piele în care se pun lucruri de drum (în Mold. vorba sună geamandan): slugi ies din casă purtând geamandanuri, cutii AL. [Turc. DJAMADAN (din DJAMÈ, haine, și DAN, conținând)].
6. [Scriban] geamantán n., pl. e (turc. ğamadan, ğamedan, d. pers. ğamedan [d. ğame, haĭnă, și dan, purtător]; ngr. dzamantani [de unde și rom. -antan îld. -atan], bg. sîrb. ğamadan, rus. čemodán. V. ghĭozdan). Vest. Geantă maĭ mare care se poartă c’o singură mînă în călătorie. – În est gemandan. V. cufăr.
7. [DEX '09] GEAMANDAN s. n. v. geamantan.
8. [MDA2] geamandan sn vz geamantan
9. [MDA2] gemandan sn vz geamantan
10. [MDA2] gemantan sn vz geamantan
11. [CADE] GEAMANDAN 👉 GEAMANTAN.
12. [CADE] GEAMANTĂNAȘ (pl. -așe) sn. dim. GEAMANTAN.
13. [Scriban] gemandán, V. geamantan.
14. [DOOM 3] geamantan s. n., pl. geamantane
15. [DOOM 2] geamantan s. n., pl. geamantane
16. [MDO] geamantan
17. [IVO-III] geamantan.
18. [DER] geamantan (geamantane), s. n. – Valiză. – Var. ge(a)mandan. Tc. camadań (Meyer 79; Șeineanu, II, 186; Roesler 610; Lokotsch 652), în parte prin intermediul ngr. τζαμαντάνι, cf. alb. ğamandan, rus. čemodan.
19. [Argou] doi la geamantan expr. chinez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL