1. [DEX '09] GAUSS, gauși, s. m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă). – Din fr. gauss.
2. [MDA2] gauss sm [At: DEX / Pl: ~uși / E: fr gauss] Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă), egală cu a mia parte din unitatea inducției magnetice din M. K. S. (metru, kilogram, secundă).
3. [DLRLC] GAUSS, gauși, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă).
4. [DN] GAUSS s.m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul C.G.S. electromagnetic, egală cu a mia parte din unitatea de inducție magnetică în sistemul M.K.S. [Pron. gaus. / < fr. gauss, cf. Gauss – matematician și fizician german].
5. [MDN '00] GAUSS s. m. unitate de măsură a inducției magnetice de 10-4 ori mai mare decât tesla[1]. (< fr. gauss)
6. [DOOM 3] gauss (unitate de măsură) s. m., pl. gauși; simb. G
7. [DOOM 3] Gauss (savant german) [pron. gaŭs] s. propriu
8. [DOOM 2] gauss s. m., pl. gauși; simb. G
9. [MDO] gauss, pl. gauși
10. [DE] GAUSS, Carl Friedrich (1777-1855), matematician, fizician și astronom german. Prof. univ. la Göttingen. Contribuții fundamentale în matematică: teoria numerelor („Disquisitiones arithmeticae”), geometrie, algebră, analiză matematică. Prima demonstrație a teoremei fundamentale a algebrei, prima expunere sistematică a teoriei numerelor complexe, introducând reprezentarea lor geometrică. Studii de geometrie diferențială (teoria suprafețelor și reprezentarea conformă). A aplicat metode matematice în studiul electricității și al magnetismului. Inventator al magnetometrului (1832 și, împreună cu W.E. Weber), al primului telegraf electromagnetic utilizabil (1833). A descoperit, prin calcul, asteroizii Ceres, Pallas, Vesta, Iunona. – Teorema lui G., fluxul electric total printr-o suprafață închisă este direct proporțional cu suma algebrică a sarcinilor electrice existente în interiorul acesteia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL