1. [MDA2] găuroi sn [At: CHEST. II, 334/48 / P: gă-u~ / Pl: ~oaie / E: gaură + -oi] 1-2 (Șdp) Gaură mare. 3 (Reg) Colț sau lădiță a vetrei unde se adună cenușa.
2. [DOOM 3] găuroi (fam., reg.) (desp. gă-u-) s. n., pl. găuroaie
3. [DOOM 2] găuroi (fam., reg.) (gă-u-) s. n., pl. găuroaie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL