1. [DEX '09] GAȘPER, gașperi, s. m. (Fam.) Țigan. – Din n. pr. Gașper (= Gaspar).
2. [MDA2] gașper sm [At: JIPESCU, O. 101 / V: ~par / Pl: ~i / E: Gașpar] (Fam) 1 Țigan. 2 Individ.
3. [CADE] GAȘPER sm., GAȘPERITĂ (pl. -țe) sf. Una din numeroasele porecle date Țiganului (Țigăncii): ăl dintîi Gașper... cum păși pe ușă... s’a buimăcit (ISP.); Gașperița se duse îndată în bucătarie și puse la cale ce să facă cu mielul (ISP.) [Gașpar, unul din cei trei regi magi, înfățișat, de obiceiu, ca un Arap].
4. [DEX '96] GAȘPER, gașperi, s. m. (Fam. și ir.) Țigan. – Din n. pr. Gașper (= Gaspar).
5. [Șăineanu, ed. VI] gașper m. pop. lăutar țigan: scărțăiturile a doi gașperi. [Dela Gașpar, unul din cei trei Crai dela Răsărit, care se reprezintă ca un Arap, fiindcă „ținea (ne spun cântecele de stea) frânele crăiei în părțile Araviei”].
6. [Scriban] gáșper m. (d. Gaspar Gașpar, unu din ceĭ treĭ craĭ de la răsărit, înfățișat ca Harap, saŭ d. carintianu gaschper, om zdrențăros, tot din Gaspar. Bern. 1, 284). Iron. Țigan, Faraon. – Și gașpar. Fem Gáșperiță (uzitat și ca epicen, ca și baragladină).
7. [MDA2] gașpar sm vz gașper
8. [DOOM 3] gașper (fam.) s. m., pl. gașperi
9. [DOOM 2] gașper (fam.) s. m., pl. gașperi
10. [DER] gașper (gașperi), s. m. – Țigan. – Var. gașpar. De la Gaspar, unul din cei trei magi (DAR; Șeineanu, Semasiol., 174; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 179). – Der. gașperiță, s. f. (țigancă); ghesperiță, s. f. (vrăjitoare).
11. [Onomastic] Gașp/ăr, -er v. Gaspar 4.
12. [Argou] gașper, gașperi s. m. 1. (iron.) v. garoi. 2. persoană întreprinzătoare / abilă în afaceri / expertă în probleme financiare. 3. bărbat cu succes la femei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL