1. [MDN '00] GAMETOCIT s. n. celulă generatoare de gameți. (< fr. gamétocyte)
2. [DETS] GAMETO- „gameți, celule sexuale”. ◊ gr. gametes „soț, bărbat” > fr. gaméto-, germ. id., engl. id. > rom. gameto-. □ ~blast (v. -blast), s. n., 1. Substanță primară, încă nediferențiată, a gametului. 2. Țesut nediferențiat al arhesporului; ~cinetic (~chinetic) (v. -cinetic), adj., care stimulează formarea și maturizarea gameților; ~cist (v. -cist), s. n., membrană care cuprinde gameți; ~cit (v. -cit), s. n., celulă generatoare de gameți; ~filă (v. -fil2), s. f., frunză fertilă metamorfozată, producătoare și purtătoare de gameți sau spori; ~fit (v. -fit), s. n., 1. Plantă care se înmulțește prin gameți. 2. Fază din ciclul vital al unei plante care produce gameți. 3. Generație sexuată avînd celule cu nudei haploizi; ~fitic (v. -fitic), adj., (despre generație) producător de gameți; ~for (v. -for), s. m., 1. Parte a gametofitului care poartă gametangii. 2. Purtătoare a organelor de reproducere, la arhegoniate. 3. Protal al pteridofitelor. 4. Plantula mușchilor împreună cu organele de reproducere, la briofite; ~gamie (v. -gamie), s. f., fecundație prin contopirea a doi gameți uninucleați și de sex diferit; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a gameților; sin. gametogenie, gametogonie; ~genie (v. -genie1), s. f., gametogeneză*; ~gonie (v. -gonie), s. f., gametogeneză*; ~id (v. -id), s. m., celulă asemănătoare ca structură și funcție cu un gamet; ~patie (v. -patie), s. f., proces de tulburare genetică a gameților; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., citoplasma gameților; ~spor (v. -spor), s. m., spor rezultat din copularea gameților.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL