1. [MDA2] ciumărea sf [At: DAMÉ, T. 185 / V: ~re / Pl: ~ele / E: ciumar + -ea] (Bot) Plantă din familia leguminoaselor, cu flori liliachii, care crește în lunci, livezi, fânețe și crânguri Si: iarba-ciumei, scrântitoare, ciumar, ciumare2 (Galega officinalis).
2. [DEX '98] CIUMĂREA, ciumărele, s. f. Plantă erbacee medicinală cu frunze alterne și cu flori liliachii grupate în ciorchini (Galega officinalis). – Cf. ciumă.
3. [DFL] GALEGA L., CIUMĂREA, fam. Leguminosae. Gen originar din Europa și Asia, specii, erbacee, perene, glabre. Tulpini erecte, adesea flexuoase. Pe rădăcini se află nodozități (provenite din conviețuirea cu bacteriile). Frunze alterne, penat-compuse, cu foliole lanceolate, scurt-pețiolate, prevăzute cu stipele. Flori hermafrodite (stamine monodelfe, înveliș floral dublu, caliciul cu foliole, 5 petale dintre care una mai mare – vexil – mai mult sau mai puțin albastră) cu pediceli scurți, mai mult sau mai puțin pendente, albe, în raceme axilare și terminale, erecte. Fruct, păstaie liniară, subțire.
4. [DFL] Galega officinalis L. Specie care înflorește vara. Flori liliachii sau albe, în raceme (axilare sau terminale). Frunze alterne, penat-compuse, cu foliole lanceolate, scurt-pețiolate, pe plante erbacee, perene, glabre. Tulpină erectă, 90-120 cm înălțime.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL