1. [DEX '09] FURNAL, furnale, s. n. 1. Cuptor înalt în formă de turn, folosit pentru obținerea fontei brute prin topirea minereurilor de fier amestecate cu cărbune și cu alte materiale, cu ajutorul combustibililor și fondanților; instalație industrială prevăzută cu un astfel de cuptor. 2. Încărcătură de exploziv introdusă în stânca, zidăria etc. care urmează să fie aruncate în aer. – Cf. fr. fourneau.
2. [MDA2] furnal sn [At: PONI, C. 39 / Pl: ~e / E: ns cf fr fourneau] 1 Cuptor înalt în formă de turn, folosit pentru obținerea fontei brute prin topirea minereurilor de fier amestecate cu cărbune și cu alte materiale, cu ajutorul combustibililor și al fondanților. 2 Instalație industrială prevăzută cu un furnal (1). 3 Încărcătură de exploziv introdusă în stânca, zidăria etc. care urmează să fie aruncate în aer.
3. [CADE] *FURNAL (pl. -ale) sn. 🔧 Cuptor înalt (de turnătorie, etc.) [fr. fourneau].
4. [DLRLC] FURNAL, furnale, s. n. 1. Cuptor în formă de turn, folosit pentru obținerea fontei prin topirea minereurilor de fier, amestecate cu cărbune și alte materiale; instalație industrială prevăzută cu un asemenea cuptor. Crește și industria grea... se înmulțesc furnalele. CAMILAR, TEM. 294. Ard, zi și noapte, marile furnale În vastele uzine. VLAHUȚĂ, O. A. 90. 2. (Mil.) Încărcătură de exploziv introdusă în pămîntul, stînca, zidăria etc. care urmează să fie aruncate în aer.
5. [DN] FURNAL s.n. 1. Instalație specială pentru topirea minereurilor și extragerea metalelor; cuptor înalt. 2. Încărcătură de exploziv introdusă într-o stîncă, într-un zid etc. care urmează să fie aruncat în aer. [Pl. -le, -luri. / < fr. fourneau].
6. [MDN '00] FURNAL s. n. 1. cuptor înalt, în formă de turn, cu instalație pentru topirea minereurilor și extragerea metalelor. 2. încărcătură de exploziv introdusă într-o stâncă, într-un zid etc. care urmează să fie aruncat în aer. ◊ groapă în urma exploziei în pământ a unei asemenea încărcături. (după fr. fourneau)
7. [Scriban] *furnál n., pl. e și urĭ (d. fr. fourneau, dim. d. four, lat. fŭrnus, cuptor; it. forno, dim. fornello, de unde ngr. furnelon. Dacă d. fr. drapeau s’a făcut rom. drapel, atuncĭ rom. maĭ corect ar fi fost furnel). Mare cuptor de fabrică.
8. [DOOM 3] furnal s. n., pl. furnale
9. [DOOM 2] furnal s. n., pl. furnale
10. [MDO] furnal, pl. furnale
11. [DER] furnal (furnale), s. n. – Cuptor înalt în formă de turn pentru topirea minereurilor. Fr. fourneau, tratat după paralelismul journaux < journal.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL