1. [DEX '09] FULGURAȚIE, fulgurații, s. f. 1. Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet, produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei. 2. (Med.; în sintagma) Fulgurație electrică = metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scântei electrice de înaltă frecvență. [Var.: fulgurațiune s. f.] – Din fr. fulguration, lat. fulguratio, -onis.
2. [MDA2] fulgurație sf [At: EMINESCU, N. 106 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr fulguration, lat fulguratio, -onis] 1 Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet, produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei. 2 (Med; îs) ~ electrică Metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scântei electrice de înaltă frecvență.
3. [DLRLC] FULGURAȚIE, fulgurații, s. f. 1. Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet, produsă de o descărcare electrică în regiunile depărtate ale atmosferei. 2. (Med.; în expr.) Fulgurație electrică = metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scîntei electrice de înaltă frecvență. Plaga se vindecă după două ședințe de fulgurație electrică. Variantă: fulgurațiune (pronunțat -ți-u-) (EMINESCU, N. 106) s. f.
4. [DN] FULGURAȚIE s.f. 1. Fulgerare fără tunet în regiunile înalte ale atmosferei. 2. Scînteie electrică de înaltă frecvență folosită pentru cauterizări. [Gen. -iei, var. fulgurațiune s.f. / cf. fr. fulguration, lat. fulguratio].
5. [MDN '00] FULGURAȚIE s. f. 1. fulgere fără tunet în regiunile înalte ale atmosferei. 2. scânteie electrică de înaltă frecvență pentru cauterizări. 3. (fig.) emanație bruscă. (< fr. fulguration, lat. fulguratio)
6. [DEX '09] FULGURAȚIUNE s. f. v. fulgurație.
7. [MDA2] fulgurațiune sf vz fulgurație
8. [DN] FULGURAȚIUNE s.f. v. fulgurație.
9. [DOOM 3] fulgurație (desp. -ți-e) s. f., art. fulgurația (desp. -ți-a), g.-d. art. fulgurației; pl. fulgurații, art. fulgurațiile (desp. -ți-i-)
10. [DOOM 2] fulgurație (-ți-e) s. f., art. fulgurația (-ți-a), g.-d. art. fulgurației; pl. fulgurații, art. fulgurațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL