1. [DN] FULARD s.n. v. fular.
2. [Scriban] *fulárd și -ár n. (fr. foulard). Un fel de stofă ușoară de matasă p. batiste, cravate ș. a. Basma cu care te legĭ la gît. V. baĭder.
3. [DEX '09] FULAR, fulare, s. n. 1. Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură de lână, de mătase etc., care se poartă în jurul gâtului. 2. Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc. – Din fr. foulard.
4. [MDA2] fular sn [At: CAMIL PETRESCU, P. V. 8 / Pl: ~e / E: fr foulard] 1 Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură de lână, de mătase etc., care se poartă în jurul gâtului. 2 Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc.
5. [CADE] *FULAR (pl. -aruri), ‼FULARD (pl. -de) sn. 1 ⛓ Pînză ușoară de mătase: ea purta o rochie de fular alb D. -ZAMF.; ne căptușim cortelurile pe dinăuntru cu toate fulardele ce posedăm ALECS. ¶ 2 Basma de mătase (în spec. pentru legat la gît) [fr. foulard].
6. [DLRLC] FULAR, fulare, s. n. 1. Obiect de îmbrăcăminte constînd dintr-o fîșie dreptunghiulară (uneori pătrată sau triunghiulară) de lînă, mătase etc., care se poartă la gît. Își puse fularul cafeniu. CAMIL PETRESCU, P. V. 8. 2. Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc. La o altă masă mare erau vreo două familii cu fete frumoase, îmbrăcate... în jerseuri sau fulare colorate. CAMIL PETRESCU, P. 125.
7. [DN] FULAR s.n. 1. Țesătură ușoară de mătase. 2. Fîșie (dreptunghiulară) de lînă, de mătase etc. care se poartă în jurul gîtului. [Pl. -re, var. fulard s.n. / < fr. foulard].
8. [MDN '00] FULAR s. n. 1. țesătură ușoară de mătase. 2. fâșie de lână, mătase etc. care se poartă în jurul gâtului. (< fr. foulard)
9. [Șăineanu, ed. VI] fular n. basma de mătase (= fr. foulard).
10. [DOOM 3] fular s. n., pl. fulare
11. [DOOM 2] fular s. n., pl. fulare
12. [DER] fular (fulare), s. n. – Fîșie de de material care se poartă în jurul gîtului. Fr. foulard.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL