1. [DEX '09] FUITUITOR, fuituitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fuituiala în găurile de mină. [Pr.: -tu-i-. – Var.: fultuitor s. n.] – Fuitui (reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -tor.
2. [MDA2] fuituitor sn [At: VICIU, GL. / P: ~tu-i~ / V: fult~ / Pl: ~oare / E: fuitui + -tor] (Reg) Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fuituiala în găurile de mină.
3. [DEX '09] FULTUITOR s. n. v. fuituitor.
4. [MDA2] fultuitor sn vz fuituitor
5. [DLRLC] FULTUITOR, fultuitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fultuiala în găurile de mină. – Pronunțat: -tu-i-.
6. [DOOM 3] fuituitor (reg.) (desp. fui-tu-i-) s. n., pl. fuituitoare
7. [DOOM 2] fuituitor (reg.) (fui-tu-i-) s. n., pl. fuituitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL