1. [DEX '09] FRUNZĂRIRE, frunzăriri, s. f. Acțiunea de a frunzări și rezultatul ei; frunzăreală. – V. frunzări.
2. [MDA2] frunzărire sf [At: CONTEMP, S. II, 1949, nr. 126, 6/1 / Pl: ~ri / E: frunzări] 1 (Pop; d. oi) Selectare a frunzelor care servesc drept hrană Si: frunzărit1 (1). 2 (Pop; d. vite) Hrănire superficială, lăsând nutrețul aproape intact Si: frunzărit1 (2). 3 (Îvp; d. oameni și alte ființe) Gustare selectivă a alimentelor Si: ciugulire, frunzărit1 (3). 4 (Îvp) Culegere de ici și de colo Si: ciupire, frunzărit1 (4). 5 Întoarcere rapidă a foilor unei cărți, ale unui dosar etc., cercetându-le în fugă Si: răsfoire, foiletare, frunzărit1 (5). 6 Citire superficială Si: frunzărit1 (6).
3. [DLRLC] FRUNZĂRIRE s. f. Acțiunea de a frunzări.
4. [DEX '09] FRUNZĂRI, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar etc., cercetându-le în fugă; a citi superficial, a răsfoi; a foileta. – Frunză + suf. -ări.
5. [MDA2] frunzări [At: ȘINCAI, HR. I, 135/21 / Pzi: ~resc / E: frunză + -ări] 1 vi (Pop; d. oi) A mânca selectiv din frunzet (5). 2 vt (Pop; d. vite) A mânca foarte puțin, lăsând nutrețul aproape intact. 3 vt (Îvp; d. oameni și alte ființe) A mânca câte puțin, selectând alimentele Si: a ciuguli. 4 vt (Îvp) A lua câte puțin de ici și colo Si: a ciupi. 5 vt(a) A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar etc., cercetându-le în fugă Si: a foileta, a răsfoi. 6 vt(a) A citi superficial.
6. [CADE] FRUNZĂRI (-ăresc) vb. tr. 1 A mînca, gustînd de ici de colo cîte puțin (despre oameni și despre animale) ¶ 2 A întoarce foile unei cărți, uitîndu-se numai în treacăt la ce e scris, a răsfoi, a foileta: se uită prin ele, frunzărind caietul VLAH. [frunzar].
7. [DLRLC] FRUNZĂRI, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar etc., cercetîndu-le sumar; a citi superficial, în fugă; a răsfoi. Marin s-a ridicat, a făcut cîțiva pași, și-a adus parcă aminte de ceva, caută în bibliotecă, frunzărește o carte, o pune la loc. BARANGA, I. 186. Dacă din întîmplare i-a căzut în mînă ș-a frunzărit vro dare de seamă critică... o lună întreagă-ți va vorbi despre acest scriitor și de tot ce-a scris el. VLAHUȚĂ, O. A. 194.
8. [Șăineanu, ed. VI] frunzărì v. a răsfoi, a spicui (după fr. feuilleter).
9. [Scriban] frunzărésc v. tr. (d. frunză). Răsfoĭesc, spicuĭesc o carte: frunzărind tomurĭ (Con. 266). Răscolesc și nu prea mănînc: vitele stăteaŭ triste cap la cap, și mîncarea numaĭ o frunzăreaŭ (Sadov. VR. 1911, 3, 341).
10. [DOOM 3] frunzărire s. f., g.-d. art. frunzăririi; pl. frunzăriri
11. [DOOM 2] frunzărire s. f., g.-d. art. frunzăririi; pl. frunzăriri
12. [DOOM 3] frunzări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frunzăresc, 3 sg. frunzărește, imperf. 1 frunzăream; conj. prez. 1 sg. să frunzăresc, 3 să frunzărească
13. [DOOM 2] frunzări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frunzăresc, imperf. 3 sg. frunzărea; conj. prez. 3 să frunzărească
14. [DRAM 2021] frunzărí, v.t. v. frunzuli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL