1. [DEX '09] FRONTOLIZĂ, frontolize, s. f. (Met.) Proces de destrămare a fronturilor atmosferice. – Din fr. frontolyse.
2. [MDA2] frontoliză sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: fr frontolyse] (Met) Proces de destrămare a fronturilor atmosferice.
3. [DN] FRONTOLIZĂ s.f. (Met.) Totalitatea fenomenelor care însoțesc dispariția unei suprafețe frontale. [< fr. frontolyse].
4. [MDN '00] FRONTOLIZĂ s. f. totalitatea fenomenelor care însoțesc destrămarea unui front (5). (< fr. frontolyse)
5. [DETS] FRONTO- „front meteorologic, masă de aer”. ◊ L. frons, tis „frunte” > fr. fronto-, germ. id., it. id. > rom. fronto-. □ ~focometru (v. foco-1, v. -metru1), s. n., aparat cu care se măsoară distanța focală a lentilelor corectoare; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces meteorologic de formare a suprafețelor frontale și a perturbațiilor atmosferice legate de ele; ~liză (v. -liză), s. f., ansamblu de procese atmosferice care însoțesc dispariția unui front meteorologic; ~logie (v. -logie1), s. f., studiul fronturilor meteorologice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL