1. [DEX '09] FRECVENTATIV, -Ă, frecventativi, -e, adj. (Gram.; rar) Iterativ. – Din lat. frequentativus, fr. fréquentatif.
2. [MDA2] frecventativ, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr fréquentatif, lat frequentativus] (Grm; rar) Iterativ.
3. [DN] FRECVENTATIV, -Ă adj. (Gram.; despre verbe) Care arată o repetare a unei acțiuni. V. iterativ. [< lat. frequentativus, cf. (verba) frequentativa].
4. [MDN '00] FRECVENTATIV, -Ă adj. (despre verbe) care arată o repetare a unei acțiuni. (< lat. frequentativus, fr. fréquentatif)
5. [Șăineanu, ed. VI] frecventativ a. Gram. care arată frecvența sau repetițiunea: verb frecventativ.
6. [CADE] *FRECUENTATIV, *FRECVENTATIV adj. 📖 Care arată o repetare a acțiunii: verb ~ [lat.].
7. [Scriban] *frecŭentatív, -ă adj. (lat. frequentativus). Gram. Care arată frecŭența acțiuniĭ, vorbind de verbe, ca a scînci față de a plînge. Rom. frecŭența se arată pin tot: a tot plînge. A cînta era în limba latină un verb frecŭentativ. – Se zice și intensiv. Fals frecv-.
8. [DOOM 3] frecventativ adj. m., pl. frecventativi; f. frecventativă, pl. frecventative
9. [DOOM 2] frecventativ adj. m., pl. frecventativi; f. frecventativă, pl. frecventative
10. [DTL] FRECVENTATIV, -Ă adj. (< lat. frequentativus, cf. lat. verba frequentativa): în sintagma verb frecventativ (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL