Definiție și ce înseamnă frecușuri

1. [DEX '09] FRECUȘ, frecușuri, s. n. Frecare. ◊ Expr. (Fam.) A trage cuiva un frecuș = a mustra sau a bate pe cineva. ♦ Fig. (La pl.) Divergențe, neînțelegeri (surde); frecături. – Freca + suf. -uș.

2. [MDA2] frecuș sn [At: CREANGĂ, P. 306 / Pl: ~uri / E: freca + -uș] 1 Frecare (1). 2 (Pfm; îe) A trage cuiva un ~ A mustra pe cineva. 3 (Îae) A bate pe cineva. 4 (Îvp) Unealtă de cismărie cu care se lustruiește talpa. 5 (Reg) Frecău. 6 (Fam; fig; lpl) Frecături (7).

3. [CADE] FRECUȘ (pl. -șuri) sn. 1 Faptul de a umbla, de a se freca mult într’un loc, de a frecventa: s’o sfîrșească în ~uri cu lumea JIP. ¶ 2 Fig. familiar Bătaie sdravănă, trînteală: și-i trage un ~ de cele moschicești CRG.; dete și Turcilor un ~, de le merse fulgii ISP..

4. [DLRLC] FRECUȘ, frecușuri, s. n. Frecare. Era gătită într-o catrință roasă, de sub care îi ieșeau picioarele groase cu niște tălpi negre, crăpate de-atîția ani de umblet, de-atîția ani de frecuș cu zgrunzurii și cu pietroaiele pămîntului. CAMILAR, N. II 432. ◊ Fig. A început atunci pentru băiatul sărac frecușul jugului vieții. CARAGIALE, N. S. 54. ◊ Expr. (Familiar) A trage cuiva (un) frecuș = a trage (cuiva) o ceartă sau o bătaie. Un gazetar din cei mărunței... Va lua la trei parale pe toți d-nii autori și le va trage frecuș. VLAHUȚĂ, O. A. 211. La urma urmelor, Ivan scoate de barbă și pe Scaraoschi și-i trage un frecuș. CREANGĂ, P. 306.

5. [Șăineanu, ed. VI] frecuș n. fam. 1. mustrare; 2. bătaie bună, trânteală.

6. [Scriban] frecúș n., pl. urĭ. O unealtă cizmărească de lustruit talpa (cp. cu răzuș). Fig. Iron. Bătaĭe saŭ ocară, răfuĭală: ĭ-a tras un frecuș. Frecătură, contact: frecușu juguluĭ vĭețiĭ (Car.). Loc frecŭentat, loc pe unde se freacă (se vîntură) mulțimea: acolo era frecușu dracilor.

7. [DOOM 3] frecuș s. n., pl. frecușuri

8. [DOOM 2] frecuș s. n., pl. frecușuri

9. [Argou] frecuș, frecușuri s. n. 1. dojană, mustrare. 2. neînțelegere, ceartă. 3. contact sexual. 4. masturbare.

10. [Argou] a încasa un frecuș / un perdaf / o săpuneală expr. a fi aspru mustrat / certat.

11. [Argou] a trage (cuiva) un frecuș expr. 1. a certa cu asprime. 2. a bate (pe cineva).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro