1. [DEX '09] FRANȚUZIT, -Ă, franțuziți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care imită obiceiurile franceze și folosește, fără a fi necesar, cuvinte și expresii franceze. – V. franțuzi.
2. [MDA2] franțuzit, ~ă smf, a [At: I. NEGRUZZI, S. I, 443 / V: ~țoz~, (pop; irn) s~ / Pl: ~iți, ~e / E: franțuzi] 1-2 (Persoană) care imită servil obiceiurile franceze. 3-4 (Persoană) care întrebuințează în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. 5-6 (Persoană) care introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze.
3. [CADE] FRANȚUZIT I. adj. p. FRANȚUZI. II. sm., FRANȚUZITĂ (pl. -te) sf. Care e în totul influențat(ă) de apucăturile Francezilor.
4. [DLRLC] FRANȚUZIT, -Ă, franțuziți, -te, adj. Care imită servil obiceiurile franceze și folosește în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile... o romînească franțuzită. IBRĂILEANU, SP. CR. 139. ◊ (Substantivat) «Franțuzitele», comedie de C. Faca.
5. [Șăineanu, ed. VI] franțuzit a. francizat.
6. [DEX '09] FRANȚUZI, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.
7. [MDA2] franțozit, ~ă a vz franțuzit
8. [MDA2] franțuzi [At: DA ms / Pzi: ~zesc / E: franțuz] (Înv; fam) 1 vr A imita servil obiceiurile franceze. 2 vr A întrebuița în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. 3 vt A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze.
9. [CADE] FRANȚUZI (-zesc) vb. refl. A imita modele și apucăturile Francezilor [Franțuz].
10. [DLRLC] FRANȚUZI, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Învechit și familiar) A imita servil obiceiurile franceze și a întrebuința în mod nejustificat unele cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce în limbă cuvinte și expresii franceze.
11. [Scriban] 2) franțuzésc v. tr. (d. Franțuz). Francizez, prefac în Francez.
12. [DOOM 3] !franțuzi (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. franțuzesc, 3 sg. franțuzește, imperf. 1 franțuzeam; conj. prez. 1 sg. să franțuzesc, 3 să franțuzească
13. [DOOM 2] franțuzi (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 3 sg. franțuzește, imperf. 3 sg. franțuzea; conj. prez. 3 să franțuzească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL