1. [DEX '09] FRANCIU s. n. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificială. – Din fr. francium.
2. [MDA2] franciu sns [At: DEX / P: ~ciu / E: fr francium] Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificială.
3. [DN] FRANCIU s.n. Element chimic radioactiv. [Pron. -ciu, var. francium s.n. / < fr. francium].
4. [MDN '00] FRANCIU s. n. element chimic radioactiv din grupa metalelor alcaline. (< fr. francium)
5. [DN] FRANCIUM s.n. v. franciu.
6. [DCR2] francium s. (chim.) Element chimic radioactiv ◊ „Două echipe de fizicieni au reușit recent la separatorul de izotopi al Centrului european de cercetări nucleare (C.E.R.N.) de la Meyrin-Geneva să realizeze prima observare a unei radiații optice a elementului «francium».” Sc. 24 III 78 p. 6 [var. franciu] (din fr., engl. francium, germ. Francium; PR 1948; CO; LTR; DEX, DN3)
7. [DOOM 3] franciu s. n., art. franciul; simb. Fr
8. [DOOM 2] franciu [ciu pron. cĭu] s. n., art. franciul; simb. Fr
9. [DE] FRÁNCIU (< fr.; {s} fr. France „Franța”) s. n. Element chimic radioactiv, cu caracter metalic, din grupa metalelor alcaline (Fr; nr. at. 87, m. at. 223). Izotopul natural cel mai stabil 223Fr apare în natură în cantități extrem de mici, prin dezintegrarea actiniului. A fost descoperit (1939) de Marguerite Perey, dar n-a fost izolat în cantități apreciabile, fiind extrem de instabil (timp de înjumătățire 223 Fr = 21 min.). Proprietățile sale chimice se aseamănă cu ale cesiului.
10. [DE] Fr, simbol chimic pentru franciu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL