1. [MDA2] forosti vtr [At: MARIAN, D. 345 / V: ~răs~ / Pzi: ~tesc / E: mg forrasztani] (1- 3) forostoi (1-3).
2. [MDA2] forăstăi v vz forosti
3. [MDA2] forăsti v vz forosti
4. [MDA2] forăstui v vz forosti
5. [Scriban] forăst(r)uĭésc, V. forostesc.
6. [Scriban] forostésc, -stuĭésc și -stoĭésc v. tr. (ung. forrasztani). Trans. Mold. Sudez, lipesc doŭă bucățĭ de metal saŭ un os frînt. Călesc. V. refl. Mă cicatrizez. – Și -stăĭesc, -străĭesc, -ăstuĭesc, (Acad.) și -ăstruĭesc (Șez. 30, 292 și 37, 127).
7. [DRAM 2015] forăstui, forăstuiesc, (forostui), vb. tranz. – (reg.) 1. A lipi: „El iute o forăstuit / Ptiele cu ptiele, / Carne cu carne, / Măduă cu măduă” (Papahagi, 1925: 281). 2. A îmbina două bucăți de fier prin înfocare; a suda (ALR, 1956: 549). – Din magh. forrasztani „a lipi; a cicatriza” (Scriban, MDA).
8. [DRAM] forăstui, forăstuiesc, (forostui), vb. tranz. – 1. A lipi: „El iute o forăstuit / Ptiele cu ptiele, / Carne cu carne, / Măduă cu măduă” (Papahagi 1925: 281). 2. A îmbina două bucăți de fier prin înfocare; a suda (ALR 1956: 549). – Din magh. forrasztani „a lipi”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL