1. [MDA2] fofilare sf [At: MDA ms / Pl: ~lări / E: fofila] (Adesea irn) 1 Furișare. 2 Intrare discretă și neautorizată undeva. 3 Deplasare fără adresă precisă. 4 (Fig) Obținere a unei situații bune prin înșelătorie. 5 (Fig) Sustragere de la o obligație Si: eschivare.
2. [DEX '09] FOFILA, fofilez, vb. I. Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie; a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș; fig. a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦ Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva. – Din fr. faufiler.
3. [MDA2] fofila vr [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: fr faufiler] (Adesea irn) 1 A se strecura neobservat, cu dibăcie. 2 A se introduce undeva pe furiș. 3 A se deplasa fără o adresă precisă. 4 (Fig) A obține o situație bună prin înșelătorie. 5 (Fig) A se sustrage de la o obligație Si: a se eschiva.
4. [DLRLC] FOFILA, fofilez, vb. I. Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie, a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș; (fig.) a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦ Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva.
5. [MDN '00] FOFILA vb. refl. a se furișa cu dibăcie; (fig.) a se schimba. (< fr. faufiler)
6. [DOOM 3] fofila (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă fofilez, 3 se fofilează; conj. prez. 1 sg. să mă fofilez, 3 să se fofileze; imper. 2 sg. afirm. fofilează-te; ger. fofilându-mă
7. [DOOM 2] !fofila (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se fofilează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL