1. [MDA2] flondor sm vz fodor
2. [MDA2] flodor sm vz fodor
3. [MDA2] foader sm vz fodor
4. [MDA2] fodor sm [At: LIUBA-IANA, M. 16 / V: ~ă, ~dră (Pl: fodre) sf (rar) fud (pl fuduri) sn, foader, flodor, flondor sm / Pl: ~i / E: mg fodor] (Trs; mpl) Manșetă de pânză sau dantelă încrețită, aplicată la mânecile iilor.
5. [MDA2] fodoră sf vz fodor
6. [MDA2] fodră2 sf vz fodor
7. [MDA2] fud sn vz fodor
8. [Scriban] fódor m. (ung. fodor). Trans. Volan. Manșetă în formă de volan încrețit.
9. [DER] fodor (-ri), s. n. – (Trans.) Pliu, încrețitură la manșeta iei tipice. Mag. fodor (DAR).
10. [DE] FLONDOR 1. Tudor, cavaler de ~ (1862-1908, n. Storojineț, Bucovina), compozitor român. Muzică de scenă, operete („Nunta țărănească”, „Moș Ciocârlan”), lucrări pentru pian, voce, cor. 2. Iancu, cavaler de ~ (1865-1924, n. Storojineț, Bucovina), om politic român. Frate cu F. (1). Unul dintre fruntașii mișcării românilor din Bucovina pentru emancipare națională și unire cu România. Președinte al Partidului Național Român din Bucovina (1900-1902, 1908-1910), șef al guvernului provizoriu (oct.-nov. 1918). A prezidat Congresul General care a votat unirea Bucovinei cu România (15-28 nov. 1918). Ministru pentru Bucovina în guvernul I.I.C. Brătianu (1918-1919).
11. [DE] FLONDOR-STRĂINU, Constantin (n. 1936, Cernăuți), pictor român. Lucrări, în special de inspirație creștină, în registru figurativ și nonfigurativ, de rafinament coloristic și compozițional, în tonalități reținute sau în monocromie („Desen pentru mișcarea gândului”).
12. [Onomastic] Flond/or, -ura v. Flandru 3 a, c.
13. [DAR] fodor, fodori, s.m. (reg.; mai ales la pl.) încrețituri (de pânză, de dantelă).
14. [DRAM 2021] fódor, fodori, fodore, s.n. (reg.) Pliu, încrețitură, volan la mânecile cămășilor femeiești; bezer. ■ (onom.) Fodor, Fodoreanu, Fodoruț, nume de familie în jud. Maram. – Din magh. fodor „pliu, cută; creț” (Scriban; DA, după DER; MDA).
15. [DRAM 2015] fodor, fodori, fodore, s.n. – (reg.) Pliu, încrețitură, volan la mânecile cămășilor femeiești; bezer. ♦ (onom.) Fodor, Fodoreanu, Fodoruț, Fodoruți, Fodoruțiu, nume de familie (367 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. fodor „pliu, cută; creț” (Scriban; DA, cf. DER; MDA).
16. [DRAM] fodor, -i, s.n. – Pliu, încrețitură, volan la mânecile cămășilor femeiști; bezer. – Din magh. fodor „pliu, cută”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL