Definiție și ce înseamnă flămânzire

1. [DEX '09] FLĂMÂNZIRE, flămânziri, s. f. Acțiunea de a flămânzi și rezultatul ei. – V. flămânzi.

2. [MDA2] flămânzire sf [At: PAS. Z. IV, 30 / Pl: ~ri / E: flămânzi] Înfometare.

3. [DEX '09] FLĂMÂNZI, flămânzesc, vb. IV. Intranz. A fi flămând, a sta multă vreme nemâncat, a răbda, a suferi de foame. ♦ Tranz. A ține pe cineva nemâncat. – Din flămând.

4. [MDA2] flămânzi [At: TETRAEV. (1574) 236 / Pzi: ~zesc / E: flămănd] 1 vt (Rar; îoc a sătura) A ține pe cineva nemâncat. 2 vi A fi flămând. 3 vi A suferi de foame.

5. [CADE] FLĂMÎNZI (-zesc) I. vb. tr. A face să sufere, să fie chinuit de foame, a lăsa, a ținea flămînd. II. vb. intr. A i se face foame, a deveni flămînd: înțeleptul își gătește încă pîn’ nu flămînzește ZNN..

6. [DLRLC] FLĂMÎNZI, flămînzesc, vb. IV. Intranz. A i se face (cuiva) foame, a deveni flămînd; a suferi de foame, a răbda de foame. Mergînd pe drum, au flămînzit grozav, încît nu mai știa ce să facă. Îi chiorăia mațele cumplit! SBIERA, P. 210. Mănînci pînă a nu fi flămînzit; bei pînă a nu fi însetoșat. ISPIRESCU, U. 25. Cîinele cînd flămînzește, Tot la oase-n vis gîndește. ♦ Tranz. (În opoziție cu a sătura) A face pe cineva să-i fie foame, a-l ține nemîncat, flămînd.

7. [DLRLC] FLĂMÎNZIRE s. f. Acțiunea de a flămînzi.

8. [Șăineanu, ed. VI] flămânzì v. a-i fi foame.

9. [Scriban] flămînzésc v. intr. Devin flămînd, mi se face foame. V. tr. (și înflămînzesc). Reduc la foame, la foamete.

10. [DOOM 3] flămânzire s. f., g.-d. art. flămânzirii; pl. flămânziri

11. [DOOM 2] flămânzire s. f., g.-d. art. flămânzirii; pl. flămânziri

12. [DOOM 3] flămânzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flămânzesc, 3 sg. flămâzește, imperf. 1 flămânzeam; conj. prez. 1 sg. să flămânzesc, 3 să flămânzească

13. [DOOM 2] flămânzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flămânzesc, imperf. 3 sg. flămânzea; conj. prez. 3 să flămânzească

14. [DE] FLĂMÂNZI, com. în jud. Botoșani; 11.954 loc. (1995). Filatură de bumbac; fabrică de brânzeturi. Aici a izbucnit, în febr. 1907, marea răscoală țărănească. Monument închinat răscoalei.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro