1. [DEX '09] FIULEȚ, fiuleți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui fiu; fiuț. [Pr.: fi-u-] – Fiu + suf. -(u)leț.
2. [MDA2] fiuleț sm [At: DEX / P: fi-u~ / Pl: ~i / E: fiu + -(u)leț] 1-2 (Șhp) Fiu (1) (drag) Si: (pop) fiuț2 (1-2). 3 Copil de sex masculin Si: băiețel, fluț2 (3).
3. [CADE] FIULEȚ, ❍FIUȚ sm. dim. FIU.
4. [DEX '98] FIULEȚ, fiuleți, s. m. Diminutiv al lui fiu; fiuț. [Pr.: fi-u-] – Fiu + suf. -(u)leț.
5. [DLRLC] FIULEȚ, fiuleți, s. m. (Popular, rar) Diminutiv al lui fiu. Mi s-a născut Fiuleț din maică. TEODORESCU, P. P. 18. – Pronunțat: fi-u-.
6. [DOOM 3] fiuleț (pop.) (desp. fi-u-) s. m., pl. fiuleți
7. [DOOM 2] fiuleț (pop.) (fi-u-) s. m., pl. fiuleți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL