1. [DEX '09] FISIUNE, fisiuni, s. f. Fenomen spontan sau indus de scindare a unui nucleu atomic greu în mai multe produse cu mase cinetice foarte mari. [Pr.: -si-u-] – Din fr. fission.
2. [MDA2] fisiune sf [At: DEX / P: ~si-u~ / Pl: ~ni / E: fr fission] Reacție nucleară (provocată sau, rar, spontană) în care are loc dezintegrarea unui nucleu atomic în mai multe fragmente (în general, în două), cu mase de valori comparabile.
3. [DEX '98] FISIUNE, fisiuni, s. f. Fenomenul scindării unui nucleu atomic în mai multe fragmente cu mase de valori comparabile. [Pr.: -si-u-] – Din fr. fission.
4. [DLRLC] FISIUNE, fisiuni, s. f. Fenomenul divizării unui nucleu atomic în mai mulți nuclei de atomi mai ușori.
5. [DN] FISIUNE s.f. Fisionare; reacție nucleară (provocată sau, rar, spontană) în care are loc ruperea unui nucleu atomic greu în două fragmente de masă aproape egale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. fission, germ. Fission].
6. [MDN '00] FISIUNE s. f. 1. reacție nucleară de rupere a unui nucleu atomic greu în mai multe fragmente. 2. sciziparitate. (< fr., engl. fission)
7. [DOOM 3] fisiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. fisiunii; pl. fisiuni
8. [DOOM 2] fisiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. fisiunii; pl. fisiuni
9. [DE] FISIÚNE (< fr., lat.) s. f. Proces spontan sau indus (sub acțiunea neutronilor, particulelor alfa, protonilor, deuteronilor, fotonilor etc.) de scindare a unui nucleu atomic greu (uraniu, plutoniu etc.), de obicei, în două produse de f., de energii cinetice foarte mari, și emisiune de neutroni. A fost descoperită (1938) de O. Hahn și F. Strassmann. Neutronii emiși într-o reacție de f. pot iniția noi reacții de f., acestea autoantrenându-se rapid (reacție în lanț), cu degajarea unor mari cantități de energie. Reacția nucleară în lanț, controlată cu ajutorul moderatorilor, constituie sursa de energie a reactoarelor nucleare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL