1. [MDA2] firușor, ~oară [At: PĂSCULESCU, L. P. 172 / V: hi~ / Pl: ~i / E: fir + -ușor] 1-2 sn (Șhp) Firicel (1-2). 3 sn Mică plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele lat-lineare de culoare verde-deschis, cu florile dispuse în spice, foarte răspândită în vegetația pajiștilor naturale Si: fân, firuță (Poa annua). 4 sf (Bot) Firuță (Poa pratensis).
2. [CADE] FIRUȘOR1 (pl. -oare) I. sn. dim. FIR. II. sm. 🌿 FIRUȚĂ1.
3. [Scriban] firușór n., pl. oare. Firișor. S. m. O mică plantă sălbatică graminee, firuță (póa ánnua și póa praténsis). Varietatea praténsis e un nutreț excelent.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL