1. [MDA2] firiște sf [At: DA / V: (reg) cir~ / Pl: ~ti / E: fire + -iște] (Reg) Specie.
2. [DEX '09] FIRIȘCĂ s. f. v. firușcă.
3. [DEX '09] FIRUȘCĂ s. f. (Bot.; reg.; în compusul) Firușca-șopârlelor = mică plantă erbacee, cu flori brune-violete dispuse în spice, care crește în pășuni alpine (Poa alpina). [Var.: firișcă s. f.] – Fir + suf. -ușcă.
4. [MDA2] firișcă sf vz firușcă
5. [MDA2] firușcă sf [At: PANȚU, PL.2 / V: ~riș~ / Pl: ? / E: fir + -ușcă] (Reg) 1 (Bot) Firuță (Poa pratensis). 2 (Îc) ~ca-șopârlelor Mică plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori brune-violete dispuse în spice, care crește în pășunile alpine Si: fân, firicea, firișor (Poa alpina). 3 (Îc) ~-cu-clopoței Mică plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori roșcat-violete, cu pete verzi, dispuse în spice, care crește prin pășunile alpine pietroase Si: firicea (Poa laxa).
6. [DAR] firiște s.f. (reg.) soi, sort, specie, viță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL