1. [DEX '09] FILALIU s. n. (Înv.) Pânză foarte fină și subțire din care se făceau șervete, cămăși etc. – Et. nec.
2. [MDA2] filaliu sn [At: NEGRUZZI, S. I, 151 / Pl: nct / E: nct] (Înv) Pânză foarte fină și subțire.
3. [CADE] ‡FILALIU sbst. ⛓ Țesătură foarte subțire din care se făceau odinioară zovoane, șervete, etc.: pînza mesei și șervetele erau de ~ NEGR. [tc. filell].
4. [DLRLC] FILALIU s. n. (Învechit) Pînză foarte fină și subțire, din care se făceau șervete, cămăși etc. Tînăra fecioară se arătă cu conciul semănat cu diamanturi, cu aburosul zovon de filaliu. ODOBESCU, S. A. 93. Pînza mesei și șervetele erau de filaliu țesute în casă. NEGRUZZI, S. I 151.
5. [DLRM] FILALIU s. n. (Înv.) Pînză foarte fină și subțire, din care se făceau șervete, cămăși etc. – Tc. filali.
6. [Șăineanu, ed. VI] filaliu n. țesătură foarte fină: șervetele erau de filaliu NEGR. [Turc. FILELI].
7. [Scriban] filalíŭ n. (turc. filali, ar. filâlî, filĕ’i, d. orașu marocan Tafilelt saŭ Tafilalet; sp. filelí, pg. filelé). Vechĭ. O stofă de matasă foarte fină din Siria (fr. tulle).
8. [DOOM 3] filaliu (înv.) s. n., art. filaliul
9. [DOOM 2] filaliu (înv.) s. n., art. filaliul
10. [DER] filaliu s. m. – Pînză fină. Tc. fileli (Șeineanu, II, 171; Lokotsch 606), de la Tafilalet „Tafilete”. Sec. XIX, înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL