Definiție și ce înseamnă fierbător

1. [DEX '09] FIERBĂTOR, (1) fierbători, s. m., (2) fierbătoare, s. n. 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. S. n. (Tehn.) Aparat sau instalație care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător.

2. [MDA2] fierbător, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. II, 52/1 / V: (reg) herbătoare sf / Pl: (2-5) ~i sm, sf, (1, 6) ~oare a, sn / E: fierbe + -ător] 1 a (Iuz; d. un obiect) În care fierbe ceva. 2 sf (Înv; nob) Fierbere. 3 sf (Înv; nob) Lichid de fierbere. 4 sf (Reg) Fierbărie. 5 sf (Reg) Loc în râu unde apa se ridică și se afundă concomitent. 6 sm Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 7 sn (Teh) Aparat care servește la fierberea unor lichide.

3. [DEX '98] FIERBĂTOR, (1) fierbători, s. m., (2) fierbătoare, s. n. 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. S. n. (Tehn.) Aparat care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător.

4. [DLRLC] FIERBĂTOR1, fierbători, s. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării materiilor prime. Fierbător de zahăr. Fierbător de celuloză.

5. [DLRLC] FIERBĂTOR2, fierbătoare, s. n. (Tehn.) Aparat în care se fierbe un lichid.

6. [DLRM] FIERBĂTOR1, fierbătoare, s. n. (Tehn.) Aparat în care se fierbe lichide. – Din fierbe + suf. -(ă)tor.

7. [DLRM] FIERBĂTOR2, fierbători, s. m. Muncitor industrial care executa operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării materiilor prime. – Din fierbe + suf. -(ă)tor.

8. [DCR2] fierbător1 s. m. 1961 Muncitor care execută operații de fierbere în cadrul prelucrării unor materii prime v. evaporator (din fierbe + -[ă]tor; DEX)

9. [DCR2] fierbător2 s. n. (gosp.) Mic aparat care, pus la priză, face să fiarbă lichidul dintr-un recipient ◊ „Cristi și-a preparat cafeaua cu fierbătorul.” (din fierbe + -[ă]tor; DT; DEX)

10. [DOOM 3] fierbător2 (persoană) (desp. fier-) s. m., pl. fierbători

11. [DOOM 3] fierbător1 (aparat) (desp. fier-) s. n., pl. fierbătoare

12. [DOOM 2] fierbător2 (aparat) (fier-) s. n., pl. fierbătoare

13. [DOOM 2] fierbător1 (persoană) (fier-) s. m., pl. fierbători

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro