Definiție și ce înseamnă fîcîi

1. [Scriban] făcăluĭésc și (Munt. vest) fîcîĭ, a -í v. tr. (ung. fa-kalán, lingură de lemn, din care s’a făcut făcălan, făcălăŭ, care aŭ dispărut după ce s’a format verbu. V. făcăŭ). Bat (amestec) cu făcălețu. Fasole, mazăre făcăluită, mazăre bătută (prefăcută’n pastă).

2. [Scriban] fîcîĭ v. tr., V. făcăluĭesc.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] fârțâitor, ~oare smf, a [At: PĂSCULESCU, L. P. 95 / Pl: ~i, ~oare […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCEALĂ s. f. (Fam.) Faptul de a (se) fâstâci; zăpăceală. – Fâstâci […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCI, fâstâcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Fam.) A-și pierde sau a […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCIRE, fâstâciri, s. f. Acțiunea de a (se) fâstâci și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] FÂSTÂCIT, -Ă, fâstâciți, -te, adj. Tulburat, zăpăcit; intimidat. – V. fâstâci. 2. […]
1. [DEX '09] FÂSÂI, fâsâi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre gaze) A produce un zgomot […]
1. [DEX '09] FÂSÂIALĂ, fâsâieli, s. f. Faptul de a fâsâi; zgomot șuierător produs de […]
1. [DEX '09] FÂSÂIRE, fâsâiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a fâsâi și rezultatul ei. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro