1. [DEX '09] FIESC, FIASCĂ, fiești, adj. (Rar) Filial. – Fiu + suf. -esc.
2. [MDA2] fiesc, fiască a [At: ISPIRESCU, L. 39 / P: fi-esc / Pl: ~ești / E: fiu + -esc] (Rar) 1-2 Filial (1-2).
3. [CADE] FIESC adj. De fiu: i-l dete ca semn de iubire fiască ISP..
4. [DLRLC] FIESC, -ASCĂ, fiești, adj. (Învechit) De fiu, filial. Scoțînd... un mănunchi de flori bine mirositoare, i-l dete ca semn de iubire fiască. ISPIRESCU, L. 39. Cu multă fiască plecăciune sărut mînile d-tale, băbacă. KOGĂLNICEANU, S. 1. – Pronunțat: fi-esc.
5. [DLRM] FIESC, FIASCĂ, fiești, adj. (Înv.) De fiu, filial. [Pr.: fi-esc] – Din fiu + suf. -esc.
6. [Șăineanu, ed. VI] fiesc a. de fiu: iubire fiească.
7. [Scriban] fiésc, fiáscă adj. De fiŭ, filial: ĭubire fiască.
8. [DOOM 3] fiesc (rar) (desp. fi-esc) adj. m., f. fiască (desp. fi-as-); pl. m. și f. fiești
9. [DOOM 2] fiesc (rar) (fi-esc) adj. m., f. fiască (fi-as-); pl. m. și f. fiești
10. [MDO] fiesc, f. fiască
11. [MDO] fiască (v. fiesc)
12. [IVO-III] fiiesc, fiiască.
13. [DRAM 2021] fiésc, fiască, adj. (înv.) De fiu, filial: „Deci cu cea mai profundă umilință fiască, mă rog să vă îndurați a lua la înalta cunoștință datele acestea” (Câmpeanu, 2016; doc. 1911). – Din fiu + suf. -esc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL