1. [DEX '09] FESTIVIST, -Ă, festiviști, -ste, adj. Care denotă festivism. – Festiv + suf. -ist.
2. [MDA2] festivist, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~iști, ~e / E: festiv + -ist] Care denotă festivism.
3. [MDN '00] FESTIVIST, -Ă adj. care denotă festivism. (< festiv + -ist)
4. [DCR2] festivist, -ă adj. (peior.) Caracter festiv conferit unei manifestări banale ◊ „Tomul lui nu e festivist, ci numai sărbătoresc.” Gaz. lit. 5 X 67 p. 1. ◊ „Incongruența trebuind a fi pedepsită, adio material «tocit» de-acasă, adio etalare de cunoștințe «festiviste» – atenția și datele unei culturi generale medii rămân aici singurele de rigoare.” R.lit. 4 II 71 p. 27; v. și implementare (din festiv + -ist; V. Guțu Romalo C.G. 215)
5. [DOOM 3] festivist adj. m., pl. festiviști; f. festivistă, pl. festiviste
6. [DOOM 2] *festivist adj. m., pl. festiviști; f. festivistă, pl. festiviste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL