1. [DEX '09] FERFENIȚI, ferfenițesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop. și fam.) A (se) zdrențui, a (se) sfâșia. [Var.: ferfenița vb. I] – Din ferfeniță.
2. [MDA2] ferfeniți vtr [At: SBIERA, P. 143 / V: ~ța / Pzi: ~țesc / E: ferfeniță] 1-2 (Pfm; d. articole vestimentare, materiale texile etc.) A (se) zdrențui.
3. [CADE] FERFENIȚI (-ițesc) vb. tr. și refl. A (se) face ferfeniță, a (se) sdrențui, a (se) rupe în bucăți: au jucat atîta cu dînsa pîn’ ce i s’au ferfenițit hainele SB.; era rupt, ferfenițit, nespălat, ca vai de dînsul VOR..
4. [DLRLC] FERFENIȚI, ferfenițesc, vb. IV. Refl. A se sfîșia, a se zdrențui, a se face bucăți-bucăți. Le-a citit și răscitit pînă li s-au ferfenițit foile. REBREANU, I. 53. I s-au ferfenițit hainele. SBIERA, P. 143. – Variantă: ferfenița, ferfenițez (ARDELEANU, D. 205), vb. I.
5. [DLRM] FERFENIȚI, ferfenițesc, vb. IV Refl. și tranz. A (se) zdrențui, a (se) sfîșia, a (se) face bucăți-bucăți. [Var. ferfenița vb. I] – Din ferfeniță.
6. [DEX '09] FERFENIȚA vb. I v. ferfeniți.
7. [MDA2] ferfenița v vz ferfeniți
8. [Scriban] ferfenițésc v. tr. Fam. Fac ferfeniță, rup, sfîșiĭ. – Și -lițésc și -rițésc. Și -țéz.
9. [DOOM 3] ferfeniți (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferfenițesc, 3 sg. ferfenițește, imperf. 1 ferfenițeam; conj. prez. 1 sg. să ferfenițesc, 3 să ferfenițească
10. [DOOM 2] ferfeniți (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferfenițesc, imperf. 3 sg. ferfenițea; conj. prez. 3 să ferfenițească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL