1. [DEX '09] FĂRMĂCĂTOR, -OARE adj. v. fermecător.
2. [MDA2] fărmăcător, ~oare a vz fermecător
3. [DLRM] FĂRMĂCĂTOR, -OARE adj. v. fermecator.
4. [Scriban] fărmăcătór (est) și fermec- (vest), -oáre adj. Care te farmecă, încîntător: o muzică fărmăcătoare. S. m. și f. Vrăjitor, vrăjitoare, care umblă cu diferite obĭecte și descîntece atribuindu-șĭ puterĭ supranaturale maĭ ales p. a face răŭ, cum ar fi oprirea ploilor. V. bahorniță, șișcă 1 și boscorodesc.
5. [DEX '09] FERMECĂTOR, -OARE, fermecători, -oare, adj. 1. Care place, farmecă, încântă; încântător, desfătător. 2. (În basme și în superstiții; adesea substantivat) Care face farmece, care vrăjește. [Var.: (pop.) fărmăcător, -oare adj.] – Fermeca + suf. -ător.
6. [MDA2] fermecător, ~oare [At: PALIA (1581), ap. CCR 71 / V: (pop) fărmăc~ / Pl: ~i, ~oare / E: fermeca + -ător] 1-2 smf, a (În basme, superstiții) (Persoană) care face vrăji. 3 a (Înv) Magic. 4 a Care încântă Si: desfătător, încântător.
7. [CADE] FERMECĂTOR, †FĂRMECĂTOR, ❍FĂRMĂCĂTOR, -TOARE I. adj. 1 verb. FERMECA ¶ 2 Care farmecă: vasiliseni cei cu ochi fărmăcători CRG. ¶ 3 Fig. Încîntător: priveliști fermecătoare ... alunecă fantastic îndărătul nostru VLAH.. II. sm. f. Acela (aceea) care se îndeletnicește cu farmecele: umblară ei ce umblară și deteră peste un fermecător meșter ISP.; de va chema și fărmecătoare sau descîntătoare, nu-ș socotește să fie făcut așa greșală mare PRV. -MB.; împărăteasa ... mare fermecătoare și strigoaie mai spun că era RET..
8. [DLRLC] FERMECĂTOR, -OARE, fermecători, -oare, adj. 1. Care place, farmecă, încîntă. Priveliști fermecătoare, care nu se pot spune cu vorbe, se deschid de pretutindeni. VLAHUȚĂ, O. AL. I 171. 2. (În basme și în superstiții) Care face farmece, care vrăjește. ♦ (Substantivat) Vrăjitor. Mai rar se aud de barbați cari-s fermecători. ȘEZ. IV 181. – Variantă: fărmăcător, -oare (CREANGĂ, P. 275) adj.
9. [DLRM] FERMECĂTOR, -OARE, fermecători, -oare, adj. 1. Care place, farmecă, încîntă. 2. (În basme și în superstiții; adesea substantivat) Care face farmece, care vrăjește. [Var.: fărmăcător, -oare adj.] – Din fermeca + suf. -(ă)tor.
10. [Șăineanu, ed. VI] fermecător a. care farmecă sau încântă: frumusețe fermecătoare. ║ m. cel ce face fermece.
11. [DOOM 3] fermecător adj. m., s. m., pl. fermecători; adj. f., s. f. sg. și pl. fermecătoare
12. [DOOM 2] fermecător adj. m., s. m., pl. fermecători; adj. f., s. f. sg. și pl. fermecătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL