1. [MDA2] falimentat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: falimenta] 1 Care a fost adus la faliment (1). 2 (Fig) Care a fost făcut să eșueze.
2. [MDA2] falimenta vtr [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: faliment] 1-2 A da faliment (3-4).
3. [MDN '00] FALIMENTA vb. tr. 1. a da faliment. 2. a face pe cineva să dea faliment. (< faliment)
4. [DCR2] falimenta vb. I (ec.) ♦ 1. A da faliment ◊ „Societatea Monolit a falimentat.” Epoca 30/90 p. 4. ◊ „Agricultura falimentează iar directorii iau «salarii de merit».” R.l. 14/92 p. 5. ♦ 2. A face pe cineva sau ceva să dea faliment ◊ „Secția de micelin a societății [...] falimentată abuziv de V. G.” Caț. 9/92 p. 3. ◊ „A.B. ar putea falimenta Pepsi Cola!” Expr. Mag. 16/94 p. 26 (din faliment; R. Zafiu în R.lit. 35/95 p. 11)
5. [DOOM 3] +falimenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. falimentez, 3 falimentează; conj. prez. 1 sg. să falimentez, 3 să falimenteze
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL