1. [MDA2] facile av [At: DN3 / E: it facile] (Muz; ca indicație de execuție) Ușor.
2. [DN] FACILE adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Ușor; accesibil. [< it. facile].
3. [MDN '00] FACILE adv. (muz.) ușor, accesibil. (< it. facile)
4. [DEX '09] FACIL, -Ă, facili, -e, adj. Care se face, se produce fără greutate, cu puține eforturi. Muncă facilă. ♦ Care pare făcut, realizat cu puține eforturi, cu ușurință; p. ext. superficial, ușor. Versuri facile. ♦ Care se acomodează ușor, care este ușor de mulțumit. Caracter facil. – Din fr. facile, lat. facilis.
5. [MDA2] facil, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, CL. 187 / Pl: V, / E: fr facile, lat facilis] 1 Care se face ușor. 2 Care pare realizat cu puține eforturi. 3 (Pex) Superficial. 4 (D. oameni) Care face ușor un anumit lucru. 5 (D. oameni) Care se acomodează ușor cu ceva. 6 (D. oameni) Care este ușor de mulțumit. 7 (Rar; d. oameni) De care te poți apropia ușor.
6. [CADE] *FACIL adj. Lesne, ușor [fr. < lat.].
7. [DLRLC] FACIL, -Ă, facili, -e, adj. (Franțuzism) 1. Care se produce ușor, care se manifestă ușor, care poate fi provocat cu ușurință; ușor. La vîrsta aceea însă energia sufletească... se împrăștia pe atîtea căi... rîsul și plînsul facil, strigăte, neastîmpăr de mișcări. VLAHUȚĂ, CL. 187. 2. Care se mulțumește cu puțin; superficial, ușuratic. Scriitorii dinainte de 1870 aveau spiritul prea facil. IBRĂILEANU, SP. CR. 108. ♦ (Substantivat) Latură sau aspect superficial al unui lucru. Va trebui să se combată «facilul» din unele lucrări ale compozitorilor noștri. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 5/5.
8. [DLRM] FACIL, -Ă, facili, -e, adj. (Franțuzism) Care se produce sau se manifestă ușor, care poate fi provocat cu ușurință. ♦ Lesne de mulțumit; superficial, ușuratic. – Fr. facile (lat. lit. facilis).
9. [DN] FACIL, -Ă adj. (Liv.) 1. Care se poate produce, care se poate provoca ușor. 2. Ușuratic, superficial. ♦ Care creează, care face ceva ușor, fără eforturi mari. [< fr., it. facile, cf. lat. facilis – ușor de făcut].
10. [MDN '00] FACIL, -Ă adj. 1. care se poate face cu efort minim. 2. ușuratic, superficial. (< fr. facile, lat. facilis)
11. [Șăineanu, ed. VI] facil a. ușor, lesne.
12. [Scriban] *fácil, -ă adj. (lat. fácilis. V. dificil). Rar. Ușor de făcut. Adv. Lesne. – Fals facíl (după fr.).
13. [DOOM 3] facil adj. m., pl. facili; f. facilă, pl. facile
14. [DOOM 2] facil adj. m., pl. facili; f. facilă, pl. facile
15. [DTM] facile (cuv. it. „ușor lesnicios”), termen ce desemnează un grad. redus de dificultate tehnică. Ex. Sonata facile pentru pian de Mozart.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL